Parlamentul European a adoptat marți un raport care solicită implementarea unor măsuri de protecție sporită a sănătății mintale a lucrătorilor din Uniunea Europeană. Documentul vizează combaterea fenomenului de burnout și a riscurilor psihologice generate de mediul profesional. Decizia a fost luată în urma unui vot care a înregistrat 413 susținători, 210 opozanți și 29 de abțineri, conform datelor furnizate de Agerpres.
Raportul a fost elaborat de eurodeputata socialistă belgiană Estelle Ceulemans, care a subliniat importanța acestui pas pentru protecția angajaților. Estelle Ceulemans a declarat că momentul este unul oportun pentru Comisia Europeană, oferindu-i șansa de a consolida prevenirea și protecția persoanelor victime ale acestui flagel. Această propunere ar trebui să fie precedată de un studiu de impact detaliat, care să analizeze legislația actuală în domeniu.
Eurodeputații cer ca angajatorii să fie obligați să protejeze atât sănătatea mintală, cât și pe cea fizică a salariaților. Aceștia solicită asigurarea unor condiții de muncă sigure și demne, recunoscând explicit că riscurile psihologice duc la creșterea bolilor profesionale. Raportul recomandă ca companiile să prevină violența, hărțuirea, bullying-ul și orice comportament discriminatoriu care poate submina demnitatea sau sănătatea lucrătorilor.
O altă cerință majoră vizează evaluarea periodică a factorilor de risc, precum volumul de muncă excesiv sau intensitatea ridicată a activității. În cazul reorganizărilor semnificative, cum ar fi telemunca sau introducerea sistemelor automate de monitorizare, eurodeputații cer evaluări apriorice realizate împreună cu reprezentanții lucrătorilor. De asemenea, se cere ca sistemele de management algoritmice să nu impună sarcini excesive și să permită întotdeauna supravegherea umană.
Pentru angajații care au fost nevoiți să absenteze din cauza problemelor psihologice, Parlamentul European propune dreptul la o revenire durabilă și susținută la post. Angajatorii ar trebui să stabilească planuri individuale care să includă ajustări ale timpului de lucru sau adaptări ale sarcinilor. Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde oficial Parlamentului, explicând măsurile pe care le va lua sau motivele refuzului unei inițiative legislative.
Aceste solicitări ale Parlamentului European vin într-un context în care legislația muncii la nivel de Uniune Europeană este supusă unor revizuiri constante pentru a răspunde provocărilor moderne. Protecția sănătății mintale a devenit un subiect central în dezbaterile europene, pe măsură ce digitalizarea și noile forme de organizare a muncii modifică profilul riscurilor profesionale pentru milioane de cetățeni din toate statele membre.
