Parlamentul European a stabilit, joi, prioritățile fundamentale pentru viitoarea strategie a Comisiei Europene dedicată combaterii corupției. Prin adoptarea unei rezoluții prin ridicarea mâinii, eurodeputații au inclus în document piloni esențiali precum prevenirea actelor ilicite, aplicarea riguroasă a legii și consolidarea integrității în cadrul întregii Uniuni Europene. Această inițiativă vizează stabilirea unui cadru de acțiune care să răspundă provocărilor actuale ale blocului european.
Strategia propusă de eurodeputați pune un accent deosebit pe noile riscuri de corupție care apar odată cu evoluția tehnologiilor și creșterea activității criminalității organizate. Parlamentul European avertizează că fenomenul corupției nu afectează doar democrația și statul de drept, ci erodează încrederea cetățenilor și prejudiciază activitatea economică. Există o preocupare majoră legată de percepția publică, eurodeputații subliniind că lipsa sancțiunilor pentru persoanele implicate în astfel de acte poate compromite legitimitatea democratică.
Pentru a asigura o implementare eficientă, Parlamentul European solicită o evaluare a riscurilor bazată pe dovezi concrete și programe de formare specializate. Documentul include cerințe pentru reguli mai stricte în procesele de achiziții publice și în acordarea granturilor, insistând pe o transparență sporită. De asemenea, se urmărește armonizarea standardelor între statele membre în privința conflictelor de interese, a cadourilor, a călătoriilor sponsorizate și a declarațiilor de avere, precum și a fenomenului de „ușori turnante”.
Un alt punct central vizează întărirea cooperării între autoritățile naționale și instituțiile europene precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO) și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Parlamentul European solicită fonduri suplimentare pentru EPPO, pentru a permite combaterea cazurilor grave de corupție care implică mai multe țări, îndemnat în același timp statele membre care nu fac parte din EPPO să adere la acest organism. Se cere, de asemenea, măsuri drastice pentru identificarea și confiscarea bunurilor obținute ilegal.
Protecția cetățenilor care semnalează nereguli este o prioritate, eurodeputații cerând o protecție îmbunătățită pentru avertizorii de integritate și pentru jurnaliștii de investigație. Instituțiile care luptă împotriva corupției trebuie să fie independente și să beneficieze de resurse suficiente pentru a îndeplini misiunea lor. În acest sens, Parlamentul European solicită ca UE să devină membru cu drepturi depline al „Grupului de state împotriva corupției” (GRECO), facilitând astfel verificarea instituțiilor europene prin aceleași mecanisme aplicate la nivel național.
Evoluția acestor măsuri de combatere a corupției este strâns legată de reglementările europene recente, având în vedere că în mai 2026 va intra în vigoare o directivă europeană specifică pe acest subiect. În contextul actual, datele furnizate de Europol indică faptul că aproape 60% dintre rețelele infracționale sunt implicate, într-o formă sau alta, în acte de corupție, ceea ce subliniază urgența implementării noilor standarde de transparență și control.
