Economistul american Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, a avertizat că Franța riscă să intre într-o criză a datoriei publice. Această situație ar putea face țara prea mare pentru ca Banca Centrală Europeană (BCE) să o poată salva, în contextul creșterii costurilor de împrumut. Analiza sa subliniază dificultățile politice legate de adoptarea bugetului pentru 2027 și vulnerabilitatea economică a statului francez.
Paul Krugman susține că Franța se află pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, marcată de deficite bugetare ridicate și o datorie publică importantă raportată la PIB. Un factor critic identificat de economist este creșterea costurilor pentru plata dobânzilor. De asemenea, el consideră că incapacitatea de a adapta vârsta de pensionare la îmbătrânirea populației reprezintă o problemă structurală majoră pentru stabilitatea financiară a țării.
Scenariul de criză descris de economist amintește de perioada 2009-2012, când Grecia, Portugalia, Spania și Italia au trecut prin criza datoriilor suverane. Paul Krugman explică faptul că o astfel de criză poate începe atunci când investitorii încetează să mai cumpere obligațiunile unui stat. Acest fenomen provoacă creșterea dobânzilor și amplifică temerile privind capacitatea guvernului de a-și rambursa datoriile, alimentând un cerc vicios de retrageri de capital.
O eventuală operațiune de salvare pentru Franța ar fi extrem de costisitoare pentru BCE și ar genera controverse politice majore. Paul Krugman avertizează că Franța ar putea trece de la statutul de țară prea mare pentru a fi lăsată să se prăbușească la cel de prea mare pentru a fi salvată. Această evoluție ar putea provoca diviziuni profunde în Europa, mai ales în condițiile în care țara se îndepărtează de disciplina fiscală.
În acest context, randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu scadența la zece ani a atins cel mai ridicat nivel din 2002. Premierul Sebastien Lecornu încearcă să obțină aprobarea unui buget pentru 2027 care prevede ajustări fiscale de zeci de miliarde de dolari. Procesul este complicat de un parlament fragmentat și de protestele studențești care au apărut împotriva subfinanțării educației în țară.
Fostul președinte al BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat că guvernul și parlamentul francez trebuie să ajungă la un compromis credibil pentru reducerea deficitului. Deși zona euro dispune de instrumente precum Mecanismul European de Stabilitate sau Instrumentul pentru Protejarea Transmisiei Politicii Monetare (TPI), activarea acestora este condiționată de respectarea unor criterii de eligibilitate fiscală. Jean-Claude Trichet a subliniat că autoritățile trebuie să demonstreze că pot adopta măsuri bugetare credibile pentru a convinge piețele.
