Polonia a eșuat în încercarea de a suspenda aplicarea provizorie a acordului comercial interimar dintre Uniunea Europeană și Mercosur. Vicepreședintele Curții de Justiție a respins cererea de suspendare, argumentând că guvernul de la Varșovia nu a demonstrat existența unui prejudiciu grav și ireparabil. Această decizie este de natură strict procedurală și nu soluționează argumentele de fond prin care statul polonez contestă legalitatea deciziei Consiliului privind acest acord comercial.
Curtea de Justiție a constatat că Polonia nu a prezentat suficiente dovezi privind probabilitatea și caracterul iminent al unui prejudiciu. Ordonanța emisă subliniază că simpla posibilitate ca decizia Consiliului să fie declarată nelegală ulterior nu este suficientă pentru a justifica suspendarea imediată. Judecătorul a considerat că nu este necesar să se pronunțe asupra altor criterii, precum echilibrul intereselor, deoarece condițiile cumulative pentru măsuri provizorii nu au fost îndeplinite.
Guvernul de la Varșovia a invocat riscuri majore pentru sectorul agricol, susținând lipsa unor „clauze-oglindă” pentru standardele de producție. Polonia a argumentat că producătorii din Mercosur nu ar trebui să beneficieze de facilități dacă nu respectă standarde echivalente celor europene, ceea ce ar putea afecta sănătatea și competitivitatea. Totuși, Curtea a menționat că produsele din țările Mercosur pot fi importate și înainte de această decizie, fiind supuse normelor europene de siguranță.
În ceea ce privește impactul economic, ordonanța precizează că Polonia nu a furnizat informații concrete privind incapacitatea fermierilor europeni de a face față concurenței. Curtea a subliniat că evoluția piețelor agricole este influențată de factori precum prețurile energiei sau costul îngrășămintelor, nu doar de acordul în cauză. Astfel, nu s-a demonstrat cu probabilitate că aplicarea provizorie a acordului va provoca o perturbare majoră a pieței agricole din Uniunea Europeană.
Litigiul principal continuă, deoarece Polonia solicită anularea deciziei Consiliului prin cauza C-460/26, invocând seven categorii de motive. Printre acestea se numără separarea acordului comercial de cel de parteneriat, procedura de vot și lipsa consimțământului Parlamentului European. Acțiunea în anulare rămâne activă, iar Curtea va decide ulterior dacă actul contestat respectă tratatele europene, fără ca această ordonanță de suspendare să influențeze rezultatul final al cauzei principale.
Acordul comercial interimar, care vizează Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, se aplică provizoriu începând cu 1 mai 2026. Acesta este conceput să fie înlocuit de acordul de parteneriat atunci când acesta va intra în vigoare. În paralel, există și procedura de aviz 1/26, inițiată de Parlamentul European, care analizează compatibilitatea acordurilor și a deciziilor Consiliului cu tratatele Uniunii Europene, fiind un proces juridic distinct de acțiunea Poloniei.
