Eurodeputata austriacă Lena Schilling a expus dificultățile enorme pe care le întâmpină victimele deepfake-urilor sexuale în încercarea de a elimina conținutul ilegal de pe internet. Deși a beneficiat de sprijinul echipei sale și de resurse pentru a demara procedurile de raportare, Schilling subliniază că povara identificării și eliminării fiecărei copii a unei imagini falsificate revine în continuare persoanei vizate. Această situație creează un efort continuu și epuizant pentru victime, care trebuie să monitorizeze constant mediul online.
Procesul de combatere a acestui abuz implică o muncă repetitivă și traumatizantă pentru orice femeie care se confruntă cu astfel de materiale. Victima este obligată să revină constant la materialele pe care încearcă să le îndepărteze, să identifice locurile noi în care apar și să reia cererile de șterstere atunci când imaginile sunt încărcate din nou. Chiar și o eliminare reușită nu garantează sfârșitul demersurilor, deoarece o altă copie poate fi publicată imediat în alt loc, forțând persoana afectată să reia întregul proces de la capăt.
Problema este agravată de faptul că multe femei nu dispun de resursele și echipele pe care le are o politiciană de rang european. Lena Schilling a declarat că accesul la protecție nu ar trebui să depindă de banii pe care îi poți cheltui sau de capacitatea de a continua căutările, subliniind că nicio femeie nu ar trebui să fie lăsată să se descurce singură. Ea solicită ca platformele digitale să își asume responsabilitatea de a preveni răspândirea conținutului ilegal, în loc să lase această sarcină exclusiv pe umerii victimelor.
Cercetările realizate de organizația germană Agora Digitale Transformation arată că dificultatea intervenției provine adesea din faptul că site-urile sunt înregistrate în afara Europei. Chiar dacă în Franța legea pedepsește comunicarea materialelor sexuale falsificate fără consimțământ, parlamentare și eurodeputate franceze au fost totuși vizate de astfel de abuzuri. Benjamin Shultz și Yasmin Kirzeder, reprezentanți ai Agora, explică faptul că, deși eliminarea de pe un site este un pas, materialul poate rămâne vizibil prin motoare de căutare sau pe alte platforme.
Dincolo de aspectul tehnic, impactul psihologic asupra victimelor este extrem de sever, fiind documentate cazuri de anxietate, depresie și stres posttraumatic. Chiar dacă imaginea este fabricată artificial, suferința resimțită de femei este reală și poate duce la retragerea din viața socială sau la pierderea încrederii în ceilalți. Un studiu realizat de Asher Flynn a evidențiat cum prezentarea acestor agresiuni drept simple glume sau lipsa agresiunii fizice pot îngreuna recunoașterea răului produs și pot minimiza gravitatea situației în ochii societății.
În contextul actual, Uniunea Europeană încearcă să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale pentru a preveni generarea de conținut intim falsificat. Începând cu data de 2 decembrie 2026, Regulamentul privind inteligența artificială va introduce interdicții specifice pentru manipularea reprezentărilor realiste ale persoanelor fără acordul acestora. Această măsură vizează inclusiv aplicațiile care permit transformarea fotografiilor obișnuite în imagini cu conținut sexualizat, încercând astfel să limiteze accesul la instrumentele care facilitează aceste abuzuri digitale.
