Eurodeputata austriacă Lena Schilling a denunțat modul în care povara eliminării conținutului sexual falsificat prin deepfake-uri cade în continuare pe umerii victimelor. Deși a beneficiat de sprijinul unei echipe și de resurse pentru a demara procedurile de raportare, Schilling subliniază că procesul este extrem de epuizant. Victima este cea care trebuie să identifice fiecare copie a imaginii și să reia cererile de ștertere de fiecare dată când materialul este republicat online.
Procesul de combatere a acestor abuzuri implică o muncă repetitivă și traumatizantă pentru orice persoană vizată. Victima trebuie să revină constant la materialele abuzive pentru a identifica locurile în care apar acestea, fără a ști dacă publicul înțelege că imaginile sunt falsificate. Chiar și după o eliminare reușită, o altă copie poate fi publicată în alt loc, forțând femeia să reia întregul demers de la capăt, consumându-și timpul și energia.
Lena Schilling a declarat că accesul la protecție nu ar trebui să depindă de resursele financiare sau de capacitatea de a avea o echipă de asistență. „Am avut norocul să am o echipă alături și resursele necesare pentru a obține ajutor și a acționa. Nu toate femeile au aceste lucruri”, a explicat eurodeputata. Ea solicită ca platformele digitale să își asume responsabilitatea de a preveni răspândirea conținutului ilegal, pentru ca nicio femeie să nu fie lăsată singură.
Cercetarea realizată de organizația Agora Digitale Transformation arată dificultățile tehnice și juridice în eliminarea acestor materiale. Benjamin Shultz și Yasmin Kirzeder explică faptul că multe site-uri care găzduiesc astfel de conținut sunt înregistrate în afara Europei, ceea ce complică intervenția autorităților. De asemenea, chiar dacă o imagine este eliminată, numele victimei poate rămâne asociat cu cereri de producere a unor noi deepfake-uri pe diverse forumuri sau pagini de internet.
O soluție propusă de cercetători este intervenția asupra motoarelor de căutare, precum Google, pentru a elimina din index site-urile care produc aceste abuzuri. Această măsură ar reduce vizibilitatea materialelor fără a fi necesară ștergerea fișierelor de pe serverele externe. De asemenea, se pune accent pe importanța utilizării Regulamentului privind serviciile digitale (DSA) pentru a cere socoteală platformelor mari, obligându-le să aibă mecanisme de raportare eficiente și să reducă riscurile de violență de gen.
Din 2 decembrie 2026, Regulamentul privind inteligența artificială va introduce o interdicție asupra generării de reprezentări intime realiste fără consimțământ. Această măsură vizează inclusiv aplicațiile care permit „dezbrăcarea” digitală a persoanelor. Totuși, Lena Schilling avertizează că autoritățile naționale trebuie să fie pregătite din prima zi de aplicare, deoarece o interdicție pur teoretică nu oferă protecție reală dacă nu există resurse pentru implementarea ei efectivă.
