O controversă diplomatică majoră a izbucnit în jurul conferinței „Disinfo”, organizată de organizația neguvernamentală EU DisinfoLab, o entitate non-profit finanțată de Uniunea Europeană. Evenimentul avea ca scop analizarea impactului dezinformării, însă unul dintre panelurile planificate urma să examineze dacă Statele Unite au devenit o amenințare pentru Europa. Discuția se concentra pe practicile de manipulare și ingerință străină în spațiul informațional, cunoscute sub acronimul FIMI, aplicate de către Washington.
Inițial, Ministerul de Externe al Lituaniei, Global Affairs Canada și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) figurau printre susținătorii acestui eveniment internațional. Totuși, conform relatărilor publicate de Rapporteur și The Guardian, sprijinul acestor instituții a fost retras în urma contactelor stabilite cu Departamentul de Stat al SUA. Un oficial american a indicat faptul că Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de subiectul panelului, susținând că discuțiile ar trebui să vizeze amenințările reale reprezentate de Rusia.
Reprezentanții Parlamentului European au reacționat dur la această situație, eurodeputata germană Alexandra Geese descriind intervenția americană drept o „ingerință străină”. Ea a susținut că presiunea asupra guvernelor europene pentru a renunța la o conferință despre dezinformare este o metodă de a ascunde rolul propriu în răspândirea dezinformării. În același sens, Chloé Ridel, eurodeputată franceză, a criticat ceea ce a numit o relație de subordonare față de SUA, sugerând că Europa cedează presiunilor exercitate de Washington.
Administrația americană a respins ideea de a fi clasificată drept o amenințare de tip FIMI. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că retragerea sprijinului de către aliații europeni nu ar trebui să surprindă pe nimeni, argumentând că utilizarea acestui termen pentru a descrie activitățile SUA subminează obiectivele comune. Pe de altă parte, eurodeputatul leton Rihards Kols a menționat că, deși poate înțelege obiecțiile unui aliat, o organizație neguvernamentală ar trebui să poată aborda subiecte incomode.
Conflictul subliniază divergențele profunde dintre Washington și Bruxelles privind limitele măsurilor de combatere a dezinformării. În timp ce instituțiile europene se concentrează pe riscurile reprezentate de manipularea informațională susținută de state, administrația americană avertizează că astfel de inițiative pot afecta libertatea de exprimare. Această dispută pune în evidență dificultatea de a menține o linie unitară în fața amenințărilor informaționale globale.
În cadrul Uniunii Europene, termenul FIMI este utilizat pentru a desemna comportamentele coordonate și înșelătoare care servesc interesele unor state străine. Activitatea de monitorizare și combatere în acest domeniu s-a concentrat, până în prezent, în special pe operațiunile de influență atribuite Rusiei și Chinei, însă acest nou incident extinde dezbaterea către alți actori geopolitici majori.
