Proiecțiile recente ale Comisiei Europene indică o evoluție îngrijorătoare pentru datoria publică a României pe termen lung. Conform raportului Debt Sustainability Monitor (DSM), dacă nu vor fi luate noi măsuri de consolidare fiscală, raportul dintre datoria publică brută și PIB al țării ar putea atinge aproximativ 90% în anul 2035. Această estimare reflectă un scenariu în care nu se aplică corecții suplimentare asupra politicii fiscale actuale.
Analiza realizată de experții Erste Group Research evidențiază o îmbunătățire a perspectivei datoriei pentru anul 2035, comparativ cu estimările anterioare. Există o scădere de circa 15 puncte procentuale între calculele realizate în 2024 și cele din 2025 ale Comisiei Europene. Totuși, această revizuire în jos, de la nivelul de 106% din PIB proiectat anterior, nu elimină faptul că traiectoria datoriei rămâne una ascendentă pe parcursul deceniului următor.
În prezent, România este clasificată în categoria țărilor care prezintă un risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale. Această poziționare este cauzată de un deficit bugetar considerabil, deși acesta a înregistrat o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Deși se estimează că deficitul va continua să scadă, vulnerabilitățile fiscale rămân semnificative, iar datoria va crește de la nivelul de aproximativ 58% din PIB estimat pentru anul 2025.
Calculul sustenabilității datoriilor publice de către Comisia Europeană se bazează pe o serie de ipoteze economice complexe. Acestea includ evoluția soldurilor bugetare primare structurale, fără a include cheltuielile cu dobânzile, precum și ratele de creștere economică. De asemenea, proiecțiile iau în considerare rata inflației, nivelul dobânzilor și impactul cheltuielilor necesare pentru gestionarea procesului de îmbătrânire a populației.
Situația este similară și în alte state din regiune, unde se observă creșteri vizibile ale datoriei publice. În Ungaria, Polonia și Slovacia, ponderea datoriei în PIB ar putea depăși pragul de 100% în următorii zece ani, dacă nu se modifică politica fiscală. Deși multe economii din Europa Centrală și de Est au niveluri de datorie mai mici decât cele din Europa Occidentală, deficitele și costurile cu serviciul datoriei pot eroda acest avantaj.
Monitorizarea sustenabilității datoriilor publice prin instrumentul Debt Sustainability Monitor este esențială pentru evaluarea riscurilor macroeconomice în Uniunea Europeană. Aceste rapoarte permit identificarea țărilor care se confruntă cu riscuri de creștere necontrolată a datoriei, oferind un cadru de avertizare pentru decidenții politici. Analizele includ variabile critice precum soldurile primare și cheltuielile structurale, fiind fundamentale pentru stabilitatea financiară a zonei.
