Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus oficial ca Uniunea Europeană să deschidă calea Canadei pentru a deveni primul membru asociat al blocului. Propunerea a fost făcută pe 16 septembrie, în cadrul discursului despre Starea Uniunii, în Strasbourg, în prezența premierului Mark Carney. Această inițiativă vizează consolidarea forței comune în contextul noilor dinamici comerciale, însă statutul propus nu are o bază legală clară în tratatele actuale ale UE.
Ursula von der leihen a declarat că acest parteneriat nu este îndreptat împotriva nimănui, ci este menit să consolideze forța comună. Obiectivul este trecerea de la acordul CETA la o „Alianță pentru Viitor”, pentru a crea un spațiu de prosperitate și securitate economică. Totuși, implementarea este complicată, deoarece acordul CETA este aplicat provizoriu de aproape zece ani, nefiind ratificat încă de zece state membre, inclusiv Franța și Italia.
Propunerea de statut de membru asociat ar necesita aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale UE. În acest context, președinta Comisiei Europene își exprimă dorința de a anula dreptul de veto național în politică externă, prin crearea unui Consiliu European de Securitate. Acest nou consiliu ar putea include și țări din afara UE, precum Marea Britanie, Norvegia sau Canada, pentru a asigura o participare mai largă.
Există dificultăți semnificative în atingerea unui consens, deoarece statutul de membru asociat ar obliga Canada să adopte legislația europeană fără a avea drept de vot. Sébastien Maillard, consilier special la Institutul Jacques Delors, a subliniat că un astfel de pas ar putea fi frustrant din punct de vedere democratic. De asemenea, diferențele de reglementare, precum utilizarea hormonilor de creștere în producția de carne, limitează apropierea economică între cele două părți.
Pe lângă barierele comerciale, Canada este singurul stat non-european care a accesat programul de înarmare SAFE, de 150 de miliarde de euro. Această relație este marcată de o tensiune geopolitică, Canada fiind singurul stat care a ripostat agresiv la războiul comercial declarat de SUA. Unele capitale europene, în special țările baltice, își exprimă îngrijorarea privind reacția lui Donald Trump la o apropiere mai strânsă dintre UE și Canada.
În timp ce parteneriatul economic este discutat, implementarea reformelor rămâne o provocare, având în vedere că multe reglementări canadiene sunt stabilite la nivel provincial. Diferențele de politică industrială și normele de mediu sunt puncte de dezbatere, în contextul în care UE a încheiat deja acorduri comerciale cu SUA, inclusiv un plafon de 15% pentru tarife și investiții masive în America până în 2029.
