Schimbările economice și sociale prin care trec statele europene vor avea efecte directe asupra României, în condițiile în care modelul de dezvoltare utilizat în ultimele decenii este supus unor transformări majore. Această afirmație a fost făcută de Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”, organizată recent.
Radu Hanga a subliniat faptul că România trebuie să își găsească propriul drum de dezvoltare, deoarece modelul european, care a servit drept ancoră timp de 35 de ani, trece prin procese de regândire. Președintele BVB a comparat situația cu un examen în care elevul decide să renunțe la copia de pe foaia colegului pentru a începe să scrie pe o foaie albă. El a menționat că evenimentele din Franța indică o criză a modului de funcționare al lumii, ceea ce va aduce schimbări inevitabile și la noi.
Sergiu Oprescu, chairman al European Mortgage Federation, a atras atenția asupra dificultăților de acces la locuințe, menționând că în multe țări europene contractul social este rupt. Deși România se află într-o poziție relativ favorabilă, cu un indice de accesibilitate îmbunătățit conform raportului OECD, există riscuri semnificative. Oprescu a punctat că penetrarea creditului ipotecar în PIB este de doar 6,2-6,3% în România, comparativ cu 14% în Polonia sau 25% în Cehia, ceea ce indică faptul că suntem încă la începuturi.
În ceea ce privește stabilitatea financiară, Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al Libra Internet Bank, a amintit dificultățile de finanțare ale României de la sfârșitul anilor ’90. El a relatat momentul în care o agenție de rating a clasificat țara ca fiind de tip „junk” din cauza colapsului Uniunii Sovietice. Ghețea a descris modul în care, printr-un împrumut de tip „club loan”, reprezentanții băncilor cu capital străin au reușit să mobilizeze rapid suma de 108 milioane dolari pentru plata unei scadențe.
Monica Dudian, profesor la Academia de Studii Economice din București, a analizat protestele din Europa, sugerând că acestea pot fi văzute ca o manifestare a implicării civice. Deși a subliniat că violențele nu sunt acceptabile, ea a menționat că în Franța spiritul civic este puternic și că guvernul este atent la vocea cetățenilor. Această dinamică arată o societate vie, cu așteptări clare, care poate fi interpretată ca un exercițiu democratic, chiar dacă acesta a derapat în anumite momente.
Evoluțiile economice și sociale din Europa sunt adesea reflectate în indicatorii de stabilitate și în comportamentul piețelor financiare din regiune. În contextul global actual, deciziile politice și schimbările de paradigmă din marile economii europene influențează direct capacitatea de finanțare și accesul cetățenilor la bunuri esențiale, precum locuințele, determinând direcțiile de creștere pentru economiile emergente din Uniunea Europeană.
