Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a oferit aproape 50 de miliarde de euro pentru modernizarea administrațiilor publice din statele membre UE, însă impactul asupra deficiențelor de lungă durată a fost redus. Un raport publicat marți de Curtea de Conturi Europeană (ECA) arată că aceste investiții nu au reușit să rezolve problemele de guvernanță și coordonare. În loc de schimbări structurale, fondurile s-au concentrat preponderent pe proiecte de digitalizare, oferind doar soluții parțiale pentru provocările administrative.
Din totalul de 577 de miliarde de euro disponibile prin MRR, suma de 49,1 miliarde de euro a fost direcționată către măsuri de administrație publică, reprezentând 8,5% din finanțare. Aceste resurse au fost destinate unor domenii precum e-guvernarea, achizițiile publice, transformarea digitală și concurența. Pentru a accesa aceste sume, statele membre au fost obligate să propună reforme bazate pe recomandările semestrului european, însă auditorii au constatat că niciuna dintre aceste recomandări nu a fost implementată integral.
Analiza auditorilor evidențiază faptul că doar puțin peste o treime dintre reformele și investițiile finanțate au generat rezultate semnificative. Guvernele au preferat măsurile care puteau fi aplicate rapid, evitând reformele de guvernanță care necesită schimbări structurale profunde. De fapt, doar 14% dintre recomandările legate de guvernanță au fost abordate în mare măsură. Există, de asemenea, riscul ca progresele obținute în prezent să nu mai poată fi menținute după anul 2026.
Ivana Maletic, membră ECA responsabilă de audit, a subliniat că ocazia de a rezolva probleme structurale vechi a fost ratată. Ea a afirmat că MRR ar fi putut fi utilizat mai strategic pentru consolidarea administrațiilor publice și a recomandat ca UE să pună un accent mai clar pe măsurarea rezultatelor în viitor. Auditorii au observat că, deși au existat progrese modeste, mecanismul a reușit doar parțial să atingă obiectivele esențiale de soluționare a problemelor identificate anterior.
Eficiența acestui proces a fost afectată și de lipsa de sinergie cu Instrumentul de sprijin tehnic (IST). Proiectele IST au fost considerate prea largi ca sferă de acțiune și nu au oferit suficient ajutor pentru reformele specifice din cadrul MRR. De asemenea, Comisia nu a prioritizat proiectele care ar fi putut reduce întârzierile în implementarea reformelor din planurile naționale. Această lipsă de aliniere a calendarelor a împiedicat materializarea unor beneficii practice pentru statele membre.
Mecanismul de redresare și reziliență a fost creat ca un răspuns la criza provocată de pandemia de COVID-19, având scopul de a ajuta statele membre să își recapete stabilitatea economică și să își modernizeze infrastructura. Această finanțare masivă face parte dintr-un cadru european mai larg de coordonare a politicilor economice, menit să asigure reziliența continentului în fața șocurilor externe și să faciliteze tranziția către economii mai digitale și mai eficiente.
