Rata de eroare estimată pentru cheltuielile din bugetul Uniunii Europene a înregistrat o creștere în anul 2025, ajungând la 3,8%, față de nivelul de 3,6% raportat în anul precedent. Această evoluție a fost prezentată de Lucian Romașcanu în cadrul unei conferințe de presă organizată cu ocazia publicării raportului anual privind finanțele UE. Datele indică faptul că gestionarea resurselor financiare europene întâmpină dificultăți semnificative în ceea ce privește acuratețea cheltuielilor efectuate.
În cadrul acestui raport, se evidențiază faptul că Uniunea Europeană a efectuat plăți totale de 216,4 miliarde de euro în cursul anului 2025. Din această sumă totală, 176,3 miliarde de euro au fost provenite direct din bugetul UE, în timp ce restul de 40,1 miliarde de euro au fost direcționate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Analiza auditorilor arată că aceste fluxuri financiare masive sunt supuse unor riscuri de gestionare care necesită atenție sporită.
Domeniul coeziunii, rezilienței și valorilor a fost identificat ca fiind cel mai vulnerabil, prezentând o rată de eroare de 6,6%, o creștere față de 5,7% înregistrată în 2024. O altă zonă de interes pentru auditori a fost domeniul resurselor naturale și mediului, unde rata de eroare a fost de 3,9%. Lucian Romașcanu a subliniat că aceste cifre demonstrează faptul că sistemele de control existente nu sunt suficient de eficiente pentru a preveni erorile.
În ceea ce privește Mecanismul de redresare și reziliență, auditorii au semnalat probleme legate de îndeplinirea obiectivelor asumate, precum și riscuri de dublă finanțare. Lucian Romașcanu a menționat că au fost identificate jaloane și ținte neîndeplinite în mod satisfăcător, evidențiind deficiențe în procesele de verificare. Acesta a avertizat că, în contextul gestiunii partajate, nu ne putem baza pe deplin pe activitățile de control desfășurate de autoritățile din statele membre.
Viitorul cadru financiar multianual al UE ar putea aduce schimbări importante, deoarece propunerea actuală ar putea acorda o responsabilitate mai mare organismelor de asigurare și sistemelor naționale de control. Lucian Romașcanu a exprimat îngrijorări cu privire la această direcție, insistând că, dacă finanțarea se va baza pe jaloane și ținte care nu sunt legate de costuri, acestea trebuie să fie clar definite și măsurabile. Remedierea problemelor identificate rămâne esențială pentru gestionarea corectă a banilor.
Gestionarea fondurilor europene de către statele membre se înscrie într-un cadru de gestiune partajată, unde controlul este distribuit între instituțiile de la nivel central și autoritățile naționale. Eficiența acestui sistem depinde de capacitatea de auditare a fiecărui stat în parte, asigurând astfel că resursele sunt utilizate conform regulilor de transparență și conformitate impuse de legislația Uniunii Europene pentru toate proiectele finanțate.
