Rata ocupării persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani a înregistrat o creștere nesemnificativă de 0,1 puncte procentuale în Uniunea Europeană, în trimestrul al doilea din 2026. În ciuda acestui avans, volumul de 24 de milioane de persoane care necesită un loc de muncă sau un număr mai mare de ore lucrate rămâne o realitate constantă. Această necesitate nesatisfăcută reprezintă 11% din populația activă extinsă, o proporție identică cu cea raportată în trimestrul anterior.
Evoluția ocupării nu a fost uniformă pe întreg continentul, deoarece 14 state membre au înregistrat creșteri, în timp ce nouă au raportat scăderi. În cadrul Uniunii Europene lucrau 198,1 milioane de persoane în această categorie de vârstă, rata de ocupare ajungând la 76,4%. Cele mai mari creșteri au fost observate în Portugalia și Malta, cu câte 0,6 puncte, în timp ce Austria a înregistrat cea mai mare scădere, de 0,4 puncte.
În ceea ce privește situația specifică a femeilor, România a înregistrat o scădere a ratei de ocupare de 0,5 puncte procentuale. Această evoluție este în opoziție cu tendința europeană, unde rata ocupării femeilor a crescut cu 0,1 puncte. În Belgia, deși rata de ocupare a rămas neschimbată, nevoia nesatisfăcută de muncă a crescut cu 0,5 puncte procentuale, un indicator care include și persoanele care sunt subocupate.
Analiza tranzițiilor între diversele categorii de statut evidențiază dinamici complexe între ocupare, șomaj și populația aflată în afara forței de muncă. Dintre șomerii din primul trimestru, 52,8%, adică șapte milioane de persoane, au rămas șomeri în trimestrul al doilea. O altă parte de 3,2 milioane de persoane a ieșit din populația activă, în timp ce 3,1 milioane de persoane au trecut din categoria șomerilor către ocupare.
Indicatorul nevoii nesatisfăcute de muncă este mai larg decât șomajul clasic, deoarece include și lucrătorii cu timp parțial care doresc mai multe ore. Această categorie cuprinde persoane care caută un serviciu fără a fi imediat disponibile sau persoane disponibile care nu caută activ un loc de muncă. Din acest motiv, un angajat poate figura simultan atât în statisticile de ocupare, cât și în măsurătorile privind nevoia de muncă.
Statistica urmărește și trecerile între ocupare și populația aflată în afara forței de muncă pentru grupa de vârstă 15-74 de ani. În acest segment, 4,2 milioane de persoane au trecut din afara populației active direct în ocupare, iar 3,9 milioane au intrat în șomaj din această categorie. Aceste fluxuri de persoane explică de ce numărul celor care se angajează nu coincide întotdeauna cu numărul total de persoane care intră în ocupare.
context_missing: true
