Sari la conținut
Live ANCOM organizează evenimente de informare la Iași despre implementarea Regulamentului DSA
Reporter Digital Reporter Digital
275 actualizări
azi
Europa

Regulile PNRR: Publicul vede doar 100 de mari beneficiari, restul datelor rămân pentru controlul autorităților

Comisia Europeană clarifică diferența dintre informațiile publice și bazele de date detaliate folosite de instituțiile de audit pentru fondurile MRR.

Regulile PNRR: Publicul vede doar 100 de mari beneficiari, restul datelor rămân pentru controlul autorităților
Pexels License · original · licență

Comisia Europeană a clarificat reglementările privind transparența fondurilor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Conform explicațiilor oferite la un briefing pe 8 octombrie, publicul are acces obligatoriu doar la informații despre cei mai mari 100 de destinatari finali ai fondurilor din fiecare stat membru. În același timp, autoritățile de control colectează date mult mai detaliate pentru a asigura trasabilitatea banilor, însă aceste informații extinse nu trebuie publicate integral și sistematic în cadrul actualului cadru MRR.

Această distincție a apărut după ce Curtea de Conturi Europeană a criticat limitele de transparență ale mecanismului. Auditorii au subliniat că lista celor 100 de destinatari nu oferă o imagine completă asupra beneficiarilor efectivi, în special în situațiile în care proiectele sunt executate prin achiziții publice. În astfel de cazuri, o instituție publică poate apărea ca destinatar final, deși lucrările sau serviciile sunt executate de companii private contractate, care nu apar automat în lista publică.

Obligația de publicare este stabilită prin articolul 25a din Regulamentul MRR, care impune statelor să mențină un portal ușor de utilizat. Fiecare stat membru trebuie să publice și să actualizeze de două ori pe an lista celor 100 de destinatari care au primit cele mai mari sume pentru implementarea măsurilor naționale. Pentru persoanele juridice, trebuie afișate denumirea, un identificator fiscal sau echivalent, suma primită și măsurile specifice la care se referă acest transfer de fonduri.

În ceea ce privește controlul, statele trebuie să furnizeze date despre contractanți, subcontractanți, beneficiari reali și sumele implicate. Aceste date sunt esențiale pentru organisme precum OLAF, Curtea de Conturi sau Parchetul European pentru investigații. Deși lista publică este limitată, regulamentul cere colectarea tuturor detaliilor necesare pentru protejarea intereselor financiare ale UE, asigurând astfel că autoritățile pot urmări traseul banilor chiar și acolo unde cetățenii nu au acces direct.

România a fost menționată în auditul Curții de Conturi ca fiind un stat care dispune de un sistem capabil să colecteze sistematic date detaliate pentru trasabilitate. Totuși, auditorii au identificat probleme specifice în modul de prezentare a listei publice românești. În eșantionul analizat, s-a observat că autoritățile publicau sumele acordate, în timp ce articolul 25a cere publicarea sumelor efectiv primite, o diferență tehnică explicată de autorități prin posibilitatea includerii mai timpurie a destinatarilor mari.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) reprezintă instrumentul financiar prin care statele membre ale Uniunii Europene accesează fonduri pentru susținerea economiilor post-pandemie. Acesta funcționează pe baza unor planuri naționale de reformă și investiții, fiind supus unui regim strict de monitorizare. Deși implementarea proiectelor este prevăzută să se încheie până la 31 august 2026, obligația de a actualiza listele cu cei mai mari beneficiari va continua până în aprilie 2028.

Surse

Sursa: Economistul

Actualizări conexe