Republica Moldova, Ucraina și alte șase țări partenere pot participa de acum la proiectele desfășurate de Centrul european pentru reziliență democratică. Această decizie a fost luată de miniștrii UE în cadrul ședinței din 13 octombrie, transformând intenția politică într-o cooperare practică. Partenerii vor putea fi invitați de statele membre să lucreze împreună la gestionarea unor amenințări comune care vizează procesele democratice din regiune.
Lista partenerilor care beneficiază de această deschidere include Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Ucraina și Kosovo. Mecanismul de lucru este construit în jurul proiectelor specifice, iar partenerii pot fi invitați să propună sau să coordoneze activități alături de statele membre ale Uniunii Europene. Această asociere nu reprezintă o aderare la o agenție a UE și nu implică extinderea automată a legislației europene în statele candidate.
Printre activitățile deja în desfășurare se numără simulările de gestionare a crizelor și dezvoltarea de metode comune pentru detectarea manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Centrul pune accent pe evaluarea rezilienței democratice și pe organizarea de cursuri dedicate protejării jurnaliștilor, a organizațiilor societății civile, a politicienilor și a verificatorilor de informații. Aceste măsuri vizează grupurile care pot deveni ținte ale campaniilor de intimidare sau manipulare coordonată.
Pentru Republica Moldova, această cooperare adaugă o dimensiune operațională relației cu UE în domeniul securității electorale și al combaterii ingerințelor. Experiența Moldovei și a Ucrainei cu operațiunile de ingerință este considerată o sursă de expertiză care poate fi împărtășită cu statele membre. Totuși, decizia nu garantează acces automat la toate informațiile schimbate între statele UE, modalitățile de participare depinzând de fiecare proiect în parte.
Centrul european pentru reziliență democratică funcționează din februarie 2026, fiind lansat în cadrul Consiliului Afacerilor Generale. Instituția reunește statele membre și instituțiile UE pentru schimb de informații și dezvoltarea unor metode comune de consolidare a capacităților, fără a prelua atribuțiile autorităților naționale. În septembrie a fost lansată prima etapă a platformei pentru stakeholderi, implicând deja structuri precum European Digital Media Observatory și European Fact-Checking Standards Network.
Cooperarea stabilită prin concluziile Consiliului de la Luxemburg urmărește pregătirea statelor candidate pentru aderare prin combaterea amenințărilor actuale. Deși Parlamentul European discută o arhitectură mai ambițioasă, care ar include un mandat juridic explicit și un buget dedicat, actuala decizie se concentrează pe implicarea partenerilor în proiectele existente. Implementarea va depinde de invitațiile formulate și de regulile specifice ale fiecărui proiect de colaborare.
