Prim-ministrul Greciei, Mitsotakis, a declarat la Atena că restituirea frizelor Parthenonului va fi inclusă în orice viitoare negocieri privind procesul de apropiere dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. El a subliniat că acest subiect nu reprezintă doar o preocupare specifică a Greciei, ci constituie o temă de interes pentru întreaga Europă. Mitsotakis a anunțat că va intensifica revendicările statului elen atât în raport cu Guvernul de la Londra, cât și în discuțiile cu British Museum.
Discuțiile de lungă durată cu British Museum, instituția care deține sculpturile antice de peste două secole, nu au generat până în prezent progrese concrete. Grecia susține că aceste frize au fost jefuite în anul 1802 de către Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic la acea vreme pe lângă Imperiul Otoman. În schimb, Londra menține poziția conform căreia aceste comori arheologice au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute muzeului.
Pentru a debloca situația, Guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, bazat pe un acces temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată teritoriul țării. Mitsotakis a menționat că Grecia ar putea oferi acest acces dacă muzeul acceptă să trimită frizele celebrului templu de pe Acropole înapoi în țara de origine. El a promis că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în cadrul relațiilor cu noul prim-ministru britanic.
Andy Burnham, care a preluat funcția de prim-ministru în Downing Street în iulie, în locul lui Keir Starmer, a menținut poziția tradițională a Guvernului britanic. Într-o declarație acordată cotidianului Financial Times, acesta a susținut că dosarul privind sculpturile Parthenonului ține de competența directă a British Museum. Totuși, prerogatiile instituției sunt limitate de o lege din 1963, care interzice muzeului să vândă sau să cedeze obiectele din colecția sa.
O restituire definitivă a frizelor ar necesita un demers parlamentar specific în Marea Britanie pentru a modifica cadrul legal actual. În prezent, obstacolele legislative impun o procedură complexă pentru orice transfer de proprietate asupra unor astfel de bunuri culturale de importanță istorică. Această situație juridică explică de ce negocierile între Atena și Londra rămân într-un punct mort, în ciuda presiunilor diplomatice exercitate de partea elenă pentru recuperarea patrimoniului.
Contextul acestor discuții se încadrează într-un peisaj geopolitic european complex, unde relațiile dintre statele membre și Marea Britanie sunt în continuă evoluție. În timp ce Grecia pregătește asumarea președinției rotative a UE în semestrul al doilea al anului 2027, subiecte precum patrimoniul cultural devin instrumente de negociere politică. Această abordare transformă un conflict de proprietate arheologică într-un element de discuție pentru viitorul parteneriatului dintre Londra și blocul european.
