Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat marți, la Atena, că subiectul restituirii frizelor Parthenonului de către Londra va fi inclus în orice viitoare dezbatere privind o apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. El a subliniat că acest subiect nu reprezintă o problemă exclusivă a Greciei, ci este o temă de interes pentru întreaga Europă. Această poziție marchează o escaladare a presiunii diplomatice exercitate de Atena asupra autorităților britanice.
Kyriakos Mitsotakis, țara căreia îi va reveni președinția rotativă a Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de guvernul de la Londra și de către British Museum. Premierul a menționat că anii de discuții desfășurați cu British Museum, instituția unde sculpturile antice se află de peste două secole, nu au adus niciun progres concret. Această situație continuă să afecteze semnificativ relațiile diplomatice dintre Atena și Londra.
Conflictul are rădăcini istorice în anul 1802, când Grecia susține că frizele de la Parthenon au fost jefuite de Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic la Imperiul otoman de la acea vreme. Pe de altă parte, Londra susține că aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte ca acestea să fie vândute către British Museum. Această divergență de perspective rămâne blocajul principal în procesul de negociere.
Pentru a debloca situația, guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, care ar presupune oferirea unui acces temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată Grecia. Kyriakos Mitsotakis a declarat că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în discuțiile cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menționat că acest dosar ține de competența British Museum.
Obstacolul juridic major în Marea Britanie este reprezentat de o lege din 1963, care interzice muzeului să vândă sau să cedeze comorile pe care le deține în colecție. Din acest motiv, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului nu poate fi realizată printr-o simplă decizie administrativă, ci ar necesita un demers parlamentar specific. Această limitare legislativă explică de ce negocierile de lungă durată între cele două părți nu au ajuns până acum la un rezultat.
Disputa privind patrimoniul cultural între Grecia și Marea Britanie este una dintre cele mai vechi și complexe probleme de drept internațional și arheologie. Aceasta implică nu doar revendicări de proprietate asupra unor obiecte de artă, ci și dezbateri etice despre modul în care marile muzee globale gestionează artefactele provenite din fostele colonii sau imperii. Tensiunea dintre conservarea în locurile de origine și accesul global prin mari instituții rămâne un subiect de dezbatere constantă.
