Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat marți că problema restituirii frizelor Parthenonului de către Marea Britanie va fi inclusă în eventualele discuții privind procesul de apropiere dintre Londra și Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut la Atena, subliniind că acest subiect nu reprezintă doar o preocupare specifică pentru Grecia, ci este o temă de interes pentru întreaga Europă. Mitsotakis intenționează să utilizeze acest context diplomatic pentru a avansa cauza sculpturilor.
Liderul grec a declarat că va intensifica demersurile de negociere desfășurate pe lângă guvernul britanic și British Museum pentru recuperarea acestor artefacte arheologice. Kyriakos Mitsotakis a menționat că negocierile purtate timp de mai mulți ani cu British Museum nu au reușit să producă progrese concrete până în acest moment. Premierul a promis că va susține cu multă vigoare diplomația culturală în cadrul relațiilor cu noul guvern britanic, încercând să deschidă noi căi de dialog.
Grecia susține că frizele Parthenonului au fost luate în anul 1802 de către Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era pe atunci ambasador britanic în Imperiul Otoman. În schimb, Marea Britanie menține poziția conform căreia sculpturile au fost achiziționate în mod legal de către Elgin și au fost ulterior vândute către British Museum. Această dispută istorică rămâne un punct de blocaj major în relațiile culturale dintre cele două părți.
Atena a propus în repetate rânduri un model de parteneriat cultural cu muzeul britanic pentru a rezolva această situație. Propunerea greacă presupune oferirea unui acces temporar la alte artefacte arheologice de o importanță majoră, care nu au fost niciodată scoase din Grecia, în schimbul returnării frizelor Parthenonului. Mitsotakis a descris această posibilitate ca fiind un parteneriat cultural unic, capabil să aducă beneficii ambelor instituții implicate în acest proces.
Premierul britanic Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în iulie, a reafirmat în luna august poziția tradițională a guvernului de la Londra. Conform acestui punct de vedere, decizia privind destinul frizelor aparține în mod direct British Museum. Totuși, instituția se confruntă cu o barieră legală, deoarece o lege din 1963 îi interzice să vândă sau să cedeze definitiv o parte din colecțiile sale, ceea ce ar necesita o intervenție legislativă pentru o restituire definitivă.
Disputa privind patrimoniul cultural de acest tip este una veche în cadrul relațiilor internaționale, implicând adesea interpretări diferite ale dreptului de proprietate și ale tratatelor istorice. În contextul european, astfel de cazuri de restituire a obiectelor de artă au devenit subiecte de discuție geopolitică, influențând modul în care statele membre și partenerii externi, precum Marea Britanie, gestionează patrimoniul cultural și cooperarea diplomatică pe termen lung.
