Europa se pregătește de intrarea în sezonul rece cu niveluri de stocare a gazelor mult sub media istorică. În prezent, depozitele sunt pline în proporție de doar 69%, o cifră mult mai mică față de media de 85% înregistrată în ultimii cinci ani pentru această perioadă. Această situație este agravată de prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili, care generează presiuni economice majore asupra întregii regiuni europene.
Germania și Țările de Jos sunt printre țările care înregistrează cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor, deținând împreună 3 precum 35% din capacitatea totală de stocare a Uniunii Europene. Prețurile ridicate, cauzate de perturbările legate de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, au descurajat companiile să cumpere gaze. Guvernele se confruntă acum cu dificultatea de a impune atingerea țintelor naționale de stocare, după ce strategia inițială se baza pe o încheiere rapidă a conflictului.
Prețul de referință al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, ceea ce reprezintă o creștere de 150% față de anul trecut. Această valoare depășește chiar scenariul luat în calcul de Banca Centrală Europeană, iar Morgan Stanley estimează că prețul ar putea atinge 100 de euro/MWh, în funcție de condițiile meteo. Jonathan Schroer, strateg la UniCredit, a subliniat că fiecare lună de amânare a refacerii stocurilor crește presiunea asupra prețurilor pe măsură ce se apropie perioada de vârf a consumului.
Presiunea economică se extinde și asupra altor combustibili, în special după ce petrolul a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. În Uniunea Europeană, prețul benzinei este cu 24% mai mare decât în urmă cu un an, în timp ce motorina a crescut cu 38%, iar combustibilul pentru aviație a înregistrat o creștere de peste 100%. Sectorele vulnerabile includ industria chimică, transportul aerian, industria auto și sectorul materialelor de construcții, în contextul incertitudinii privind rezervele de gaze.
Problema gazelor are un impact direct asupra inflației, deoarece scumpirea acestora generează efecte mai persistente decât șocurile petroliere. Peter Kazimir, membru al conducerii BCE, a declarat că atenția sa este concentrată pe prețurile gazelor și electricității. Un studiu al Băncii Italiei confirmă că aceste costuri afectează inflația de bază urmărită de BCE. Investitorii estimează că banca centrală ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile de încă trei sau patru ori dacă presiunile energetice continuă.
Situația are și o dimensiune politică, în special în Germania, unde AfD a câștigat recent un scrutin într-un land cu un program care solicită restabilirea contractelor pentru gaze rusești ieftine. În același timp, guvernul condus de Friedrich Merz analizează măsuri pentru reducerea prețurilor la combustibili. Această instabilitate apare într-un context în care piețele de gaze naturale lichefiate ar putea rămâne sub presiune până în 2027, chiar și în cazul unei ierni cu temperaturi normale.
