Analiza publicată de Comisia Europeană asupra rezultatelor PISA 2025 relevă o situație îngrijorătoare pentru sistemele educaționale din Uniunea Europeană. Aproximativ unul din trei elevi de 15 ani din UE prezintă rezultate slabe în domenii esențiale precum matematica și citirea. Datele indică faptul că 33,9% dintre elevi se află în categoria de subperformanță la matematică, în timp ce la citire rata este de 31,3%. La disciplina științe, proporția de elevi cu performanțe insuficiente este de 25,9%.
Performanțele actuale indică o distanță uriașă față de obiectivele europene stabilite pentru anul 2030. Pentru ca Uniunea să atingă țintele setate, ponderea elevilor cu rezultate slabe ar trebui să scadă sub pragul de 15% în fiecare dintre cele trei domenii analizate. În prezent, la matematica, ponderea actuală este de peste două ori mai mare decât obiectivul european. Această tendință confirmă un declin susținut al competențelor de bază în rândul tinerilor din Europa.
Problema sistemelor de învățământ nu vizează doar elevii aflați la capătul inferior al distribuției, ci și absența excelenței. PISA 2025 semnalează o reducere a numărului de elevi cu performanțe foarte ridicate. La citire, doar 4,8% dintre elevii europeni sunt considerați performeri de top, în timp ce la științe cifra este de 6,4%, iar la matematică de 6,8%. Obiectivul pentru 2030 impune ca minimum 12% dintre elevi să atingă aceste niveluri superioare.
Niciun stat membru nu reușește să atingă ținta de 12% la citire sau științe, iar la matematică doar două țări depășesc acest prag. Analiza evidențiază, de asemenea, o disparitate socială profundă între elevi. Elevii dezavantajați sunt de aproximativ patru ori mai predispuși să aibă rezultate slabe la științe față de cei favorizați. În schimb, elevii din medii favorizate au o probabilitate de aproximativ opt ori mai mare de a intra în categoria performerilor de top.
Comisia Europeană pregătește un nou pachet pentru educație pentru a sprijini statele membre în inversarea acestui declin. Acest pachet va include măsuri pentru susținerea profesorilor și adaptarea sistemelor la inteligența artificială. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executivă a Comisiei, a declarat că profesorii au nevoie de timp, formare și resurse. „Viitorul nostru pachet pentru educație va ajuta țările să sprijine profesorii, să consolideze competențele de bază și să pregătească educația pentru era inteligenței artificiale”, a susținut aceasta.
În cadrul politicii de cooperare, Comisia utilizează deja instrumente precum Planul de acțiune pentru competențele de bază sau Planul strategic pentru educația STEM. Aceste inițiative permit coordonarea obiectivelor și a finanțării, deși organizarea sistemelor de educație rămâne în principal în competența statelor membre. De asemenea, un cadru comun pentru alfabetizarea în domeniul AI a fost elaborat împreună cu OECD pentru a ajuta elevii să utilizeze tehnologiile noi într-un mediu digital complex.
context_missing: false
