Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că Europa traversează un sentiment de urgență din cauza impactului schimbărilor climatice. Această stare de alertă a apărut în urma experiențelor dificile de anul acesta, care au evidențiat lipsa de pregătire a continentului. Roberta Metsola a subliniat că este esențial ca Europa să nu lase să treacă o iarnă fără a aborda problemele de adaptare, mai ales după o vară extrem de dezastruoasă.
În viziunea sa, dificultățile actuale, precum secarea râurilor, demonstrează că locuințele și populațiile vulnerabile nu sunt protejate corespunzător. Roberta Metsola a menționat că este vital să înțelegem că nu suntem pregătiți pentru astfel de evenimente. Ea a insistat asupra necesității de a vedea o realitate în care infrastructura și sistemele de protecție sunt adaptate la noile condiții climatice care afectează deja regiunile europene.
O temă centrală în discuția sa este necesitatea de a integra aspectele de mediu direct în structura bugetară a Uniunii Europene. Roberta Metsola a menționat că Cadrul Financiar Multianual trebuie adaptat pentru a răspunde provocărilor climatice. Aceasta este o solicitare de lungă durată a Parlamentului European, care urmărește o pregătire mai bună în fața crizelor, asigurând o legătură strânsă între resursele financiare și nevoile de adaptare.
Președinta a recunoscut că abordările anterioare au fost defectuoase, recunoscând că a existat o eroare în modul în care s-a tratat relația dintre economie și mediu. Roberta Metsola a afirmat că este mult mai înțelept să recunoaștem că aceste două domenii merg mână în mână. Ea a explicat că a fost o greșeală să le tratăm ca pe două lucruri complet diferite, când de fapt sunt interdependente.
Tema climatului va ocupa un loc central și în discursul privind Starea Uniunii, care va fi susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Roberta Metsola a precizat că, deși subiectul este prezent în fiecare discurs, accentul va fi mult mai puternic în acest an. Această reflecție asupra climei va analiza în detaliu impactul verii trecute asupra întregului continent și a sistemelor sale de funcționare.
Impactul fenomenelor meteo extreme a fost vizibil prin scăderea debitelor unor fluvii majore, precum Rinul din Germania, care a atins niveluri record de scăzut în raport cu anul 1880. Această situație a forțat transportatorii să reducă încărcătura cu până la 80%. De asemenea, nivelul scăzut al Dunărei a avut consecințe asupra energetici, determinând chiar oprirea centralelor nucleare de la Cernavodă și Paks, în Ungaria, evidențiind vulnerabilitatea infrastructurii europene.
