România a depus oficial, joi seară, ultima cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană. Valoarea totală a solicitării de fonduri reprezintă suma de 6,04 miliarde de euro, înainte de aplicarea deducerii pentru prefinanțare. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, marcând astfel finalizarea unei etape administrative majore pentru gestionarea acestor resurse financiare.
Din perspectiva valorii nete, suma solicitată de autoritățile române se ridică la 4.347.770.169 de euro. Această sumă este compusă din două componente distincte, conform detaliilor furnizate de Dragoș Pîslaru. O parte semnificativă, respectiv 2.582.415.100 de euro, este reprezentată de fonduri europene nerambursabile. Restul sumei, de 1.765.355.069 de euro, este constituit din împrumuturi, care completează pachetul de finanțare solicitat de statul român.
Cererea de plată trimisă către Bruxelles vizează îndeplinirea a 104 ținte și jaloane specifice. Acestea acoperă domenii esențiale pentru dezvoltarea țării, precum transporturile, sectorul energetic, sănătatea și educația. De asemenea, fondurile sunt direcționate către digitalizarea administrației publice, gestionarea apei și a deșeurilor, precum și către proiecte dedicate eficienței energetice. Aceste obiective reprezintă pilonii de reformă și investiții pe care România s-a angajat să îi implementeze.
Printre măsurile care au fost declarate ca fiind îndeplinite la nivel național se numără extinderea rețelelor de apă și canalizare. Totodată, au fost realizate investiții în construirea de creșe și centre de zi, precum și achiziția de ambulanțe. Un alt segment important vizează decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire, alături de programele de renovare energetică a clădirilor. Aceste acțiuni concrete servesc drept dovadă pentru progresul realizat în cadrul planului de reziliență.
După transmiterea acestui document, procesul intră într-o fază de verificare strictă. Dragoș Pîslaru a explicat că urmează evaluarea efectuată de Comisia Europeană asupra ultimului pachet de reforme și investiții. Autoritățile române vor menține un dialog continuu cu serviciile Comisiei Europene pentru a oferi eventuale clarificări necesare. Plata efectivă a banilor va fi posibilă doar după ce Comisia confirmă îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor țintelor și jaloanelor stabilite anterior.
Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă instrumentul principal de finanțare prin care statele membre ale Uniunii Europene implementează reforme structurale și investiții post-pandemie. Acesta funcționează pe baza unor ținte și jaloane bine definite, care trebuie validate de Comisia Europeană pentru a debloca fluxurile de capital. Procesul de monitorizare asigură că fondurile sunt utilizate conform obiectivelor de dezvoltare economică și sustenabilității pe termen lung.
