România a ocupat poziția de campioană a creșterii veniturilor în Uniunea Europeană în perioada 2010-2025, conform ultimului raport Eurostat. Datele oficiale indică o evoluție a venitului median de peste 160%, o cifră care depășește semnificativ creșterea de 25,4% înregistrată la nivelul întregii compozitii a Uniunii Europene. Această ascensiune economică este înregistrată într-un context în care veniturile în alte state, precum Franța sau Grecia, au cunoscut scăderi.
Evoluția veniturilor românilor este marcată de o creștere de aproape patru ori a salariului mediu net. La finalul anului 2010, un angajat primea în medie 1.477 de lei, valoare care a ajuns la 5.734 de lei în decembrie 2025. Totodată, salariul median net a crescut de la aproximativ 990 de lei în 2010 la 3.700 de lei în 2025. Această diferență între salariul mediu și cel median reflectă faptul că jumătate din populație câștigă sub valoarea de 3.700 de lei.
În ciuda acestor creșteri, România rămâne în urma standardelor de trai europene, având cel mai mic venit anual disponibil median. În 2025, acest venit a fost de 12.861 PPS pe locuitor, în timp ce media UE a fost de 22.630 PPS. O echivalizare a puterii de cumpărare arată că venitul anual median al românilor este de 8.187 de euro, o sumă care reprezintă doar 35,7% din media europeană și este mult sub nivelul din Luxemburg.
Situația economică a țării este descrisă ca fiind una contradictorie, deoarece România deține și cele mai ridicate niveluri de satisfacție a vieții și încredere socială. Românii au evaluat satisfacția de viață cu 7,8 puncte pe o scală de la 0 la 10, la egalitate cu finlandezii. Totodată, țara conduce clasificamentul încrederii în ceilalți cu un scor de 7,5 puncte, depășind media europeană de 5,8 puncte și pe alte state precum Franța sau Lituania.
Paralel cu succesul la capitolul satisfacție, România are cele mai mari rate de deprivare severă și lipsă de resurse materiale din Uniunea Europeană. Aproximativ 16,8% dintre români nu își pot permite lucruri de bază, iar 61,4% nu își pot permite o săptămână de vacanță departe de casă. De asemenea, 18,1% dintre cetățeni nu pot asigura o masă cu carne sau pește la două zile, iar 6,2% nu au acces la o conexiune la internet acasă.
Indicatorul deprivării severe este utilizat de Eurostat pentru a măsura incapacitatea unei persoane de a accesa cel puțin 7 din cele 13 bunuri sau servicii considerate esențiale. În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială prezintă cele mai mari diferențe între mediul rural și cel urban, cu o marjă de 26,1 puncte procentuale. Această disparitate este cea mai pronunțată din întreaga Uniune Europeană, depășind semnificativ valorile înregistrate în Bulgaria sau Lituania.
