România a raportat, în anul 2025, cel mai ridicat deficit guvernamental din întreaga Uniune Europeană, conform celor comunicate miercuri de Eurostat. Nivelul deficitului a fost de 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB), o cifră care depășește clar media de 3,1% înregistrată la nivelul întregii UE și media de 3% din zona euro. Această evoluție plasează țara română în vârful clasamentului deficitelor europene, chiar dacă valoarea a scăzut față de anul precedent.
După România, cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în Polonia, cu un nivel de 7,2% din PIB, urmată de Belgia, care a înregistrat 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, 11 state membre ale Uniunii Europene au raportat deficite care au atins sau au depășit pragul de 3% din PIB. La polul opus, doar patru țări au încheiat anul 2025 cu un excedent bugetar, printre acestea Cipru, cu 3,6% din PIB, și Danemarca, cu 2,9%.
În ceea ce privește datoria guvernamentală, România a ajuns la 58,9% din PIB la sfârșitul anului 2025, înregistrând o creștere față de 54,6% în 2024 și 49,4% în 2023. La nivelul întregii Uniuni Europene, datoria a crescut de la 80,3% din PIB în 2024 la 81,5% în 2025, în timp ce în zona euro aceasta a urcat de la 86,6% la 87,7%. Cele mai mari datorii au fost consemnate în Grecia, cu 145,4% din PIB, și Italia, cu 136,7%.
Datele furnizate de Eurostat sunt calculate pe baza celei de-a doua notificări transmise de statele membre în cursul anului 2026, în cadrul procedurii privind deficitul excesiv. România se află în această procedură de monitorizare încă din anul 2020, având un istoric de gestionare a dezechilibrelor bugetare. În prima notificare publicată în aprilie a acestui an, Eurostat estimase deficitul României pentru perioada 2025 la o valoare de 7,9% din PIB.
Analizând cheltuielile și veniturile, în 2025 cheltuielile guvernamentale au reprezentat 49,8% din PIB în zona euro și 49,4% în UE. Veniturile publice au echivalat cu 46,8% din PIB în zona euro și cu 46,3% în Uniunea Europeană. Deși deficitul României s-a redus de la 9,2% în 2024 la 7,8% în 2025, acesta rămâne peste nivelul de 6,6% raportat în 2023, menținând țara în poziția de lider la capitolul deficite.
Monitorizarea deficitelor și a datoriilor publice reprezintă un element central în cadrul procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene, prin care statele membre sunt supravegheate pentru a asigura stabilitatea fiscală. Această procedură impune țărărilor care depășesc pragurile de 3% din PIB să ia măsuri de corecție pentru a reduce dezechilibrurile bugetare și a menține sustenabilitatea datoriilor publice pe termen lung.
