La sfârșitul lunii august 2026, aproximativ 4,43 milioane de persoane care au fugit din Ucraina după declanșarea războiului cu Rusia beneficiau de protecție temporară în cadrul Uniunii Europene. Datele oficiale publicate de Eurostat la 12 octombrie arată că, față de sfârșitul lunii iulie, totalul la nivel european a crescut foarte puțin, cu doar 3.290 de persoane. Această stabilitate generală ascunde însă mișcări semnificative de populație între diverse state membre.
România a raportat una dintre cele mai mari variații lunare, înregistrând o creștere de 3.440 de persoane, ceea ce reprezintă un salt de 1,6% într-o singură lună. Această evoluție plasează țara în topul creșterilor, după Germania, care a înregistrat cea mai mare creștere absolută cu 4.330 de persoane, și Cehia, cu 3.135. Deși creșterea este marcată, România nu a devenit una dintre principaleele destinații europene în ceea ce privește numărul total de beneficiari.
În timp ce numărul persoanelor sub protecție a crescut în 24 de state membre, anumite țări au înregistrat scăderi care au compensat evoluția pozitivă. Polonia a raportat o diminuare de 13.665 de persoane, Finlanda o scădere de 6.260, iar Franța o reducere de 2.125 de persoane. Din acest motiv, creșterea de 3.440 de persoane din România a fost absorbită statistic, rezultând o variație europeană totală de doar 3.290 de persoane.
Germania rămâne principalul stat de găzduire din Europa, având 1.294.555 de beneficiari, ceea ce reprezintă 29,2% din totalul european. Polonia urmează cu 939.395 persoane, reprezentând 21,2%, iar Cehia găzduiește 398.360 de beneficiari, echivalentul a 9% din total. Statisticile descriu numărul de persoane cu statut înregistrat la sfârșitul lunii și nu trebuie interpretate direct ca date despre noile sosiri fizice de refugiați.
Componența demografică a acestui grup este dominată aproape integral de cetățenii ucraineni, care reprezintă peste 98,5% din total. Structura este formată din 43,6% femei adulte, 27,3% bărbați adulți și 29,1% minori, ceea ce înseamnă că aproape trei din zece persoane sunt copii sau adolescenți. Această structură impune necesități specifice în domeniile educației, asistenței medicale și ale sistemelor de integrare socială în statele gazdă.
Mecanismul de protecție temporară a fost activat la nivelul Uniunii Europene în martie 2022, imediat după invazia rusă, pentru a permite acordarea rapidă a unui statut comun. Acest sistem permite beneficiarilor accesul la locuire, piața muncii și asistență socială fără a parcurge procedurile obișnuite de azil. Acesta a fost conceput pentru a gestiona simultan milioane de persoane, oferind drepturi comparabile în întreaga Uniune, deși implementarea rămâne în responsabilitatea autorităților naționale.
