România a direcționat aproape un miliard de euro către bugetul Uniunii Europene în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 1 octombrie 2025. Această sumă masivă a fost plătită pentru gestionarea deșeurilor de ambalaje din plastic care nu au fost reciclate conform normelor europene. Analiza realizată de Deloitte România, bazată pe datele furnizate de Ministerul Finanțelor, evidențiază impactul financiar al acestor contribuții asupra bugetului de stat.
Evoluția plăților anuale către Uniunea Europeană arată o creștere constantă a costurilor pentru statul român. În anul 2021, contribuțiile au fost de 568,44 de milioane de lei, cifra crescând la 967,52 de milioane de lei în 2022. În 2023, plata a ajuns la 1,077 de miliarde de lei, iar în 2024 aceasta a fost de 1,32 de miliarde de lei. Pentru primele nouă luni ale anului 2025, suma achitată a fost de 1,125 de miliarde de lei.
Sistemul de taxare este stabilit prin obligația statelor membre de a plăti o contribuție calculată pe baza cantității de plastic nereciclat. Cota unitară aplicată este de 0,80 de euro pentru fiecare kilogram de plastic care nu este procesat prin reciclare. Adrian Teampău și Anca Andrei-Cimbru, reprezentanți ai Deloitte România, explică faptul că fiecare kilogram de ambalaj care rămâne în mediune influențează direct baza de calcul a contribuției naționale și exercită o presiune financiară asupra bugetului public.
Raportul semnalează deficiențe majore în sistemul național de colectare și reciclare a deșeurilor. Autorii analizei subliniază că accesul la colectarea separată trebuie să fie real, deoarece simpla existență a unei pubele nu este suficientă dacă deșeurile sunt ridicate neregulat sau fracțiile sunt amestecate. Un alt obstacol critic este lipsa trasabilității deșeurilor de la momentul generării lor până la sosirea în instalațiile de reciclare, ceea ce îngreunează monitorizarea procesului.
Pentru o gestionare eficientă, este necesară o aliniere a indicatorilor între toți actorii implicați, de la producători și autorități locale la operatorii de salubritate. Deloitte România precizează că plata către UE nu reprezintă un substitut pentru investițiile necesare în infrastructură, ci este un semnal de alarmă. Obiectivul principal trebuie să fie reducerea cantității de plastic generat și creșterea ratei de reciclare, nu doar plata taxelor pentru inacțiune.
Conform datelor Eurostat din 2024, în Uniunea Europeană cantitatea medie de deșeuri de ambalaje din plastic generată de un locuitor este de 35,9 kg. Din această cantitate, doar 15,3 kg sunt reciclate, ceea ce înseamnă o rată medie de reciclare de 42,4%. Diferența de 20,6 kg per locuator reprezintă componenta care contribuie direct la taxele pe care statele membre trebuie să le achite către bugetul central al Uniunii Europene.
