România se află în poziția de a primi fonduri suplimentare prin intermediul programului SAFE, după ce Comisia Europeană pregătește redistribuirea unor sume masive de bani. Această mișcare este posibilă deoarece Italia și Ungaria au decis să își reducă cererile de finanțare inițiale. În prezent, România dispune deja de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 10% din bugetul total al programului, care este de 150 de miliarde de euro.
Reducerea cererilor de finanțare din partea Italiei și a Ungariei este motorul principal al acestei noi oportunități financiare. Italia a solicitat inițial peste 14 miliarde de euro, însă a redus necesarul la aproximativ 8 miliarde de euro, lăsând disponibile circa 6 miliarde de euro. În același timp, Ungaria a făcut o reducere și mai drastică, trecând de la o solicitare de aproximativ 16 miliarde de euro la doar aproximativ 5,4 miliarde de euro, generând un surplus de 10-11 miliarde de euro.
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea acestor fonduri rămase neutilizate în cadrul actualului program SAFE. Suma totală care ar putea fi redistribuată, incluzând și alte alocări neutilizate, ar putea ajunge la aproximativ 20-21 de miliarde de euro. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, a confirmat că instituția este obligată din punct de vedere legal să publice această nouă invitație în cursul acestui an.
Procedura nu implică lansarea unui instrument financiar nou, ci reprezintă utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul programului SAFE 1. Statele membre vor putea solicita împrumuturi suplimentare destinate proiectelor de apărare, însă o creștere a alocării pentru România nu este garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la această nouă rundă de finanțare și să prezinte proiectele specifice. Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare.
Fondurile sunt direcționate către achiziții comune și dezvoltarea capacităților de apărare, precum echipamente militare, muniție, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană. România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate. Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor, România fiind obligată să transmită rapoarte de progres de două ori pe an.
Mecanismul de transfer al acestor fonduri de apărare urmează un model similar cu cel utilizat pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest sistem, desemnat pentru susținerea economiilor europene, transferurile financiare suplimentare nu sunt automate, ci sunt strâns legate de demonstrarea progreselor realizate în implementarea proiectelor de investiții. Această structură asigură că banii sunt utilizați eficient pentru obiectivele de securitate stabilită la nivelul Uniunii Europene.
