România ar putea fi printre statele membre ale Uniunii Europene care vor solicita amânarea termenului din anul 2030 pentru respectarea noilor valori-limită privind calitatea aerului. Asociația 2Celsius avertizează că această mișcare este probabilă, având în vedere că Curtea de Justiție a UE a constatat deja încălcarea valorilor-limită la PM10 în București, prin cauza C-638/18. Organizația solicită Comisiei Europene impunerea unor reguli clare pentru ca aceste derogări să nu devină un pretext pentru întârzierea măsurilor de reducere a poluării atmosferice.
Directiva UE 2024/2881 introduce noi valori-limită pentru poluanți atmosferici, care devin obligatorii începând cu data de 1 ianuarie 2030. Conform prevederilor de la articolul 18 din această directivă, statul poate solicita amânarea termenului pentru particulele PM10 și PM2,5, dioxidul de azot (NO2), benzen și benzo(a)piren. Pentru a obține această amânare, autoritățile trebuie să demonstreze prin proiecții că vor atinge valorile cât mai curând posibil și că aplică măsuri care să fie rezonabile și proporționale.
Asociația 2Celsius a formulat cinci propuneri pentru consolidarea regulilor europene și solicită autorităților române să le susțină. Prima propunere vizează includerea în proiecții a zonelor cu expunere ridicată, nu doar a punctelor oficiale de măsurare, sugerând că în aglomerările urbane modelarea ar trebui realizată la nivelul străzilor. De asemenea, organizația cere ca modelele de estimare să fie validate prin comparație cu măsurătorile din anul de referință, folosind criterii precum cele ale rețelei europene FAIRMODE.
O a treia propunere vizează creșterea transparenței, cerând ca autoritățile să justifice public fiecare măsură de reducere a poluării pe care decid să nu o aplice. Mai mult, analizele cost-beneficiu ar trebui să includă costurile asupra sănătății folosind o metodologie comună la nivelul Uniunii Europene. Totodată, se propune stabilirea unor obiective intermediare la intervale de doi-trei ani, pentru a monitoriza progresul în loc de o singură evaluare în raport cu anul 2030.
Ultima propunere vizează accesul publicului la informații și consultarea cetățenilor înainte ca un stat să notifice Comisia Europeană despre intenția de amânare. Asociația subliniază că proiecțiile, datele utilizate și rapoartele de implementare trebuie publicate în formate deschise, care pot fi citite automat. Fără acest acces la informații, societatea civilă nu poate verifica dacă o eventuală derogare este cu adevărat justificată sau dacă reprezintă doar o nouă întârziere a măsurilor necesare.
Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind proiectul de decizie care stabilește condițiile pentru justificarea amânărilor, proces care rămâne deschis până la 6 noiembrie 2026. Decizia finală va urma să fie adoptată după avizul Comitetului pentru calitatea aerului înconjurător, în care votează reprezentanții statelor membre. România are termenul de 11 decembrie 2026 pentru transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2024/2881.
