România se află în poziția de vârf în ceea ce privește cel mai scăzut nivel al locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale. În trimestrul al doilea al acestui an, indicatorul a fost de 0,5% la nivel național, o valoare mult sub media de 2% înregistrată în rândul Uniunii Europene. La nivelul zonei euro, rata posturilor neocupate a fost de 2,1%, evidențiind o diferență semnificativă față de situația din România.
Analizând situația la nivel european, cele mai mari proporții de posturi vacante au fost raportate în Țările de Jos, cu 4,1%, urmate de Belgia, care înregistrează 3,3%. Alte state cu un număr ridicat de posturi neocupate sunt Malta, cu 3,1%, și Austria, cu un nivel de 2,9%. În partea opusă a clasamentului, pe lângă România, Polonia și Bulgaria au raportat valori de 0,8%, în timp ce Spania și Slovacia au avut rate de 0,9%.
La nivel național, datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că numărul posturilor vacante a fost de 26.500 în trimestrul al doilea. Această cifră reprezintă o scădere de 1.800 de unități față de trimestrul anterior și o diminuare de 4.900 de posturi în comparație cu aceeași perioadă din 2025. Rata aferentă a fost estimată la 0,52%, reflectând o tendință de scădere a disponibilității de posturi pe piața muncii din România.
Sectorul energetic a raportat cele mai mari rate de posturi vacante, cu un nivel de 1,41% în producția și furnizarea de energie electrică, termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Alte domenii cu cerere ridicată au fost intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, precum și transportul și depozitarea, cu 0,94%. În schimb, industria extractivă și tranzacțiile imobiliare au avut cele mai puține oportunități, cu aproximativ 100 de locuri vacante în fiecare dintre aceste domenii.
Sectorul public a deținut un volum semnificativ de posturi neocupate, reprezentând peste 19% din totalul la nivel național. Din acest total, 2.700 de posturi au fost înregistrate în domeniul sănătății și asistenței sociale, în timp ce în învățământ se aflau 1.000 de posturi vacante. În administrația publică au fost raportate alte 1.400 de posturi neocupate, evidențiind o presiune pe aceste ramuri ale funcționalității statului.
Evoluția acestor indicatori de ocupare a forței de muncă este monitorizată constant pentru a evalua dinamica pieței de muncă din Europa. În contextul datelor de la Eurostat, se observă că indicatorul a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România, unde a coborât de la 0,6% la 0,5%. Această scădere este observată în rândul unor economii care înregistrează variații în raport cu perioadele anterioare, influențând structura generală a pieței de muncă la nivel comunitar.
