România se află în grupul statelor europene care au înregistrat cele mai mici creșteri ale costurilor salariale orare în al doilea trimestru al anului 2026. Conform datelor furnizate de Eurostat, țara noastră a raportat un avans de 1,8%, o cifră mult sub media de 3,2% înregistrată la nivelul întregului bloc european. Această evoluție pune România în poziția de unul dintre statele cu cea mai mică creștere a costurilor cu forța de muncă, alături de Luxemburg.
La nivelul întregii economii europene, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere a costurilor salariale orare, cu un procent de 9,9%. Aceasta este urmată de Lituania, care a avut o majorare de 9,6%, și de Croația, unde creșterile au ajuns la 8,9%. În contrast cu aceste cifre ridicate, România și Luxemburg au raportat cele mai mici procente de creștere, ambele situându-se la un nivel de 1,8% în raport cu trimestrul același din anul precedent.
Analizând structura costurilor în România, se observă o diferențiere între componentele salariale și cele non-salariale. În timp ce costurile indirecte, identificate ca fiind non-salariale, au crescut cu 1,9% față de perioada similară din 2025, sectorul de non-business a înregistrat un recul de 3%. Pe de altă parte, anumite sectoare de activitate au prezentat o dinamica mai agresivă, în special construcțiile, care au marcat o majorare de 5,7%, și industria, cu un avans de 3,6%.
În zona euro, costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 3,1%, în timp ce în economia de afaceri s-a înregistrat o majorare de 3,0%. În acest context, componenta salarială a crescut cu 3,0%, în timp ce costurile non-salariale au avut un avans de 3,2%. Pentru sectorul construcțiilor din zona euro, creșterile au fost mai pronunțate, atingând un nivel de 3,9%, în timp ce în industria s-a observat o majorare de 2,9%.
La nivelul Uniunii Europene, media creșterii costurilor orare pentru economia de afaceri a fost de 3,1%. În acest cadrul, sectorul construcțiilor a raportat o creștere de 3,9%, în timp ce industria a avut un avans de 3,0%. Serviciile au înregistrat o majorare de 3,1% la nivel european. Aceste date reflectă o diversitate mare a dinamicii costurilor de muncă între diversele state membre și sectoare de activitate din Europa.
Datele privind evoluția economică și costurile forței de muncă sunt monitorizate constant pentru a evalua stabilitatea pieței de muncă. În contextul actual, discuțiile despre starea Uniunii Europene rămân un subiect de interes, inclusiv prin mențiuni ale unor lideri politici. De exemplu, Victor Negrescu a declarat că și-ar fi dorit ca România să fie menționată în discursul lui Ursula von der Leya privind starea actuală a Uniunii Europene.
