România se află în etapa finală de încasare a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având de recuperat încă 6.430.000.000 de euro. Până în acest moment, statul a încasat suma de 13,27 miliarde euro, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din valoarea totală a planului. Comisia Europeană analizează în prezent proiectele și jaloanele rămase, urmând să se pronunțe oficial cu o decizie până la data de 20 noiembrie 2026.
Din totalul sumelor ce mai trebuie încasate, 2,08 miliarde euro provin din cererea de plată nr. 5, care se află deja în proces de evaluare la Comisia Europeană. Restul de 4,35 miliarde euro reprezintă cererea de plată nr. 6, care este ultima tranșă a planului și a fost depusă la data de 30 septembrie 2026. Ministerul Finanțelor subliniază că bugetul anului 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a acestor finanțări programate pentru acest an.
Situația devine critică pentru echilibrul fiscal, deoarece plățile efectuate pentru proiecte care nu vor fi validate de Comisia Europeană vor rămâne în sarcina bugetului național. Ministerul Finanțelor a explicat faptul că investițiile și reformele sunt finanțate inițial de la bugetul de stat, iar granturile sunt reîntregite doar după validarea cererilor. Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului bugetar, deoarece cheltuielile nu vor mai fi acoperite prin fonduri nerambursabile.
În ceea ce privește execuția bugetară, ministerele și instituțiile publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR până la 14 octombrie. Din aceste sume, 44,63 miliarde lei au fost direcționate către PNRR, cu un grad de realizare de 74,2%. În această categorie, 28,71 miliarde lei au fost plățile din granturi, în timp ce 15,91 miliarde lei au reprezentat plățile din componenta de împrumuturi.
Pentru planificarea bugetară a anului 2027, autoritățile vor lua în calcul obligațiile deja asumate și nivelul cheltuielilor curente precum personalul sau asistența socială. Ministerul Finanțelor a solicitat actualizarea informațiilor privind situația financiară a PNRR pentru a fundamenta deciziile privind rectificarea bugetară actuală. Plățile pentru investițiile care nu pot fi finalizate în cadrul contractelor de finanțare până la sfârșitul acestui an vor fi programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal de finanțare a reformelor și investițiilor în România, fiind structurat pe două componente majore: granturi și împrumuturi. În timp ce granturile sunt fonduri nerambursabile, componentele de împrumut sunt utilizate ca o sursă de finanțare a deficitului bugetar, fiind considerate mai ieftine decât împrumuturile contractate direct pe piața financiară de capital.
