România atrage în continuare investitori pe piața obligațiunilor datorate datorită randamentelor ridicate, deși traderii tratează datoria suverană a țării ca pe singura datorie de tip „junk” din Uniunea Europeană. Analiza Bloomberg evidențiază faptul că costul asigurării împotriva riscului de default este cel mai ridicat dintre peste 60 de state cu rating de investiții urmărite de platformă.
În prezent, randamentul obligațiunilor românești pe doi ani este de 6,52%, cel mai mare din UE, în timp ce randamentul titlurilor de stat cu scadență la 10 ani a ajuns la 7,35%. Această ultimă cifră depășește pragul de 7% pe an, care este asociat de regulă cu emitenții suverani cotați cu rating „junk”. Ratingurile actuale ale României sunt de „BBB-” pentru Fitch și S&P și „Baa3” pentru Moody's, toate cu perspectivă negativă, situându-se la ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții.
Riscul major identificat nu vizează capacitatea de plată, ci mecanismele de piață. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar scoate România din categoria „investment grade”, forțând fondurile de investiții și fondurile de pensii care au restricții de deținere să își vândă obligațiunile, ceea ce ar scădea prețurile indiferent de capacitatea reală de plată a statului.
Fitch a menținut ratingul de „BBB-” la finalul lunii iulie, subliniind riscul incapacității de a menține măsurile de consolidare fiscală, în special în cazul unui blocaj politic. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că prioritatea este protejarea ratingului și reducerea costurilor de finanțare.
Situația fiscală este marcată de un deficit bugetar care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, depășind de trei ori plafonul de 3% prevăzut de regulile europene. Pentru anul 2026, deficitul este estimat la aproximativ 6% din PIB. Totodată, în primul semestru al anului 2026, deficitul bugetar cash a coborât la 42 de miliarde de lei (2% din PIB), de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent, printr-o reducere de aproximativ 40%, datorată majorării TVA, a accizelor și înghețării salariilor din sectorul public.
Pe plan politic, incertitudinea a crescut după ce coaliția de guvernare s-a destrămat în luna mai, România fiind condusă de un guvern interimar fără majoritate parlamentară. Presiunea externă rămâne semnificativă, Uniunea Europeană avertizând că fondurile europene pot fi blocate dacă deficitul nu scade, după intensificarea procedurii împotriva României în 2025.
