România, Bulgaria și Turcia manifestă interesul de a înființa un nou comandament militar al NATO în zona Mării Negre. România a propus Bulgariei ca cele două țări să transmită o scrisoare comună conducerii NATO, prin care să solicite oficial această nouă structură militară. Propunerea vizează consolidarea prezenței în regiune, însă necesită încă detalii tehnice privind modul de funcționare a acestui nou organism de apărare.
Prim-ministrul Rumen Radev a confirmat că Bulgaria susține această inițiativă, însă a subliniat necesitatea clarificării unor aspecte organizatorice esențiale. Discuțiile trebuie să determine dacă acest comandament militar va fi unul staționar sau dacă va funcționa prin sistem de rotație între statele membre. Turcia a manifestat, de asemenea, acordul față de ideea de consolidare a securității, așteptând însă definirea exactă a structurii propuse.
Pe lângă aspectul militar, România și Bulgaria intenționează să solicite includerea unui punct dedicat Mării Negre pe agenda summitului UE de la Bruxelles. Președintele Bulgariei, Iliana Iotova, a indicat faptul că cele două țări vor pregăti un text comun pentru liderii europeni. Acest document va prezenta amenințările actuale la adresa siguranței navigației și va sublinia necesitatea sprijinului european pentru monitorizarea și investigarea incidentelor care au loc în regiune.
În paralel, summitul UE de la Bruxelles se confruntă cu o agendă complexă, marcată de dezacorduri majore privind bugetul și energia. Statele membre tranhțuiesc între necesitatea de a controla prețurile la energie, care înregistrează creșteri vertiginoase, și elaborarea unui buget care să mențină competitivitatea blocului. Tensiunile sunt accentuate de importurile masive din China și de divergențele privind limitele de cheltuieli și disciplina bugetară a fiecărui stat.
Grupul „Prietenii Coeziunii”, care include și Italia, a solicitat ca viitorul buget al UE pentru perioada 2028–2034 să fie unul ambițios și echitabil. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a subliniat patru priorități: resurse suficiente pentru obiective comune, protejarea politicii de coeziune și a agriculturii, contribuții echitabile și eliminarea rabaturilor. În contrast, Germania și Suedia pledează pentru reduceri drastice ale bugetului european, în timp ce Friedrich Merz pune accent pe competitivitate și apărare.
Summiturile europene de acest tip reflectă adesea tensiunile dintre nevoia de securitate regională și constrângerile financiare ale blocului. În contextul actual, deciziile privind securitatea Mării Negrei se intersectează cu negocierile bugetare dificile, unde statele membre vin cu linii roșii diferite. Capacitatea de compromis este limitată de preocupările legate de stabilitatea economică și de protejarea intereselor naționale în fața noilor priorități de finanțare europeană.
