România se poziționează ca fiind cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește costul alimentelor, având prețurile cu 33,3% sub media europeană. Conform datelor de la mijlocul anului 2026 furnizate de baza de date Numbeo, indicele prețurilor pentru alimente în România este de 66,7, ceea ce o plasează în fața altor state membre. În contrast, Bulgaria traversează o perioadă de creșteri accelerate ale prețurilor, în special în sectorul restaurantelor și al serviciilor de cazare.
În Bulgaria, președinta Comisiei pentru Protecția Consumatorilor, Maia Manolova, a semnalat că adaosul comercial în lanțurile de retail a ajuns la nivelul de 135%. Această situație a generat un paradox în care anumite produse alimentare sunt mai scumpe în Sofia decât în Berlin. Produsele de bază, precum laptele, brânza, cașcavalul sau untul din lapte de vacă, sunt vândute la prețuri mult mai mici de către producătorii de origine, însă adaosurile comerciale ridicate afectează consumatorul final.
Analiza sectorului de ospitalitate din Bulgaria relevă o inflație anuală de 9,9% în decembrie 2025, în timp ce inflația generală era de 3,5%. Deși Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026, experiența consumatorilor indică o „rotunjire în sus” a prețurilor. Un vlogger român aflat în Varna a raportat că comercianții au profitat de schimbul valutar pentru a ajusta prețurile, transformând sume de 1,7 sau 1,8 leva în 1 euro, ceea ce a dus la o percepție clară de scumpire.
În Europa de Nord se înregistrează cele mai mari costuri pentru coșul alimentar, cu Islanda pe primul loc, urmată de Norvegia și Luxemburg. Elveția deține cel mai mare indice, de 189,2, ceea ce înseamnă că alimentele sunt cu 89,2% mai scumpe decât media UE. În ceea ce privește marile economii europene, Franța este cea mai scumpă, cu prețuri de 27,5% peste media Uniunii, în timp ce Spania este singura țară din acest grup care se situează sub media europeană.
Impactul prețurilor asupra bugetelor familiale variază semnificativ între statele membre. Deși în România alimentele sunt mai ieftine, gospodăriile alocă aproximativ 23,1% din veniturile lor pentru acest segment, comparativ cu 13,6% care reprezintă media UE pentru alimente și băuturi nealcoolice. Profesorul asociat Ilaria Benedetti subliniază că, deși prețurile pot fi mai mici în termeni absoluți, accesibilitatea lor în raport cu venitul net după impozitare rămâne o problemă majoră pentru mulți cetățeni europeni.
Contextul economic european este marcat de o diversitate mare a costurilor de trai, unde inflația poate afecta diferit sectoarele. În timp ce unele țări aplică cote reduse de TVA pentru servicii, precum Austria sau Franța, care stau la 10%, Bulgaria a trecut la cota standard de 20% pentru sectorul de restaurant și catering începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie fiscală a contribuit la creșterea costurilor pentru consumatori într-un moment de presiune economică.
