Comisia Europeană a publicat, la 6 noiembrie, o nouă evaluare privind riscurile de presiune migratorie pentru anul 2027. În cadrul acestui raport, România a fost inclusă în lista celor 15 state membre ale Uniunii Europene care sunt considerate expuse acestui risc. Această nouă clasificare marchează o creștere față de evaluarea anterioară, când numărul statelor identificate era de 12, aducând în această categorie și Cehia, Luxemburg și Slovenia.
Includerea României în această listă îi oferă acces prioritar la diverse forme de sprijin european, precum asistență tehnică, operațională sau financiară. Comisia Europeană a justificat poziția pentru România invocând provocările crescâtoare legate de capacitatea de primire și posibilitatea unor noi sosiri cauzate de război evenimentul dintre Rusia și Ucraina. Raportul indică faptul că la sfârșitul lui iunie 2026, în România se aflau 215.300 de beneficiari ai protecției temporare, dintr-un total de 4,4 milioane la nivelul întregii UE.
Mecanismul de solidaritate impus statelor participante nu obligă la relocări, oferind însă posibilitatea de a alege între contribuții financiare, sprijin operațional sau o combinație între acestea. Statele pot opta și pentru preluarea responsabilității pentru cererile de azil ale persoanelor care se află deja pe teritoriul lor. Totuși, accesul la instrumentele de sprijin preventiv este distinct de eligibilitatea pentru rezerva anuală de solidaritate, care este rezervată exclusiv Greciei, Spaniei, Italiei și Ciprului.
În ceea ce privește restul grupului de state cu risc, Bulgaria nu mai face parte din această categorie, deși poate solicita reducerea contribuțiilor pe baza presiunii acumulate în ultimii cinci ani. Alte țări care pot cere reduceri ale contribuțiilor pentru anul 2027 sunt Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia. Clasificarea în aceste categorii nu reprezintă o scutire automată de plăți, deoarece orice reducere necesită o evaluare a Comisiei și o decizie finală din partea Consiliului.
Lista completă a celor 15 state considerate la risc include Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda. Pentru Italia, sprijinul va depinde de progresele realizate în preluarea solicitanților pentru care țara este responsabilă. Consiliul trebuie să stabilească dimensiunea rezervei și contribuțiile naționale până la sfârșitul anului curent, iar datele financiare vor deveni publice după adoptarea actului oficial.
Gestionarea migrației în cadrul Uniunii Europene implică mecanisme complexe de repartizare a responsabilităților, bazate pe indicatori precum populația și PIB-ul fiecărui stat membru. Aceste procese sunt monitorizate constant pentru a preveni situațiile în care sistemele naționale de azil devin disproporționate față de capacitatea de gestionare. În perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026, raportul a indicat o scădere a cererilor de protecție internațională la 730.800 de persoane.
