România a fost inclusă în noua listă de proiecte strategice selectate de Comisia Europeană, în cadrul unei inițiative menite să reducă dependența Uniunii Europene de furnizorii externi de materii prime critice. Această decizie vizează consolidarea capacităților proprii de extracție, procesare și reciclare a resurselor esențiale pentru sectoare precum apărarea, industria aerospațială, producția de baterii și cea a magneților permanenți. Selecția face parte din aplicarea Actului european privind materiile prime critice (CRMA).
Din totalul de 46 de proiecte noi selectate, opt sunt dedicate procesului de extracție, în timp ce 11 vizează etapa de procesare. O parte semnificativă a investițiilor, reprezentată de 19 proiecte, se concentrează pe reciclarea resurselor, în timp ce alte opt reprezintă proiecte integrate care combină extracția cu procesarea sau procesarea cu reciclarea. Această diversificare acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute de cadrul legislativ CRMA, având ca scop securizarea lanțurilor de aprovizionare.
Portofoliul de investiții include proiecte specifice pentru litiu, nichel, cobalt, mangan și grafit, oferind o acoperire variată a nevoilor industriale. De exemplu, resursele de magneziu și wolfram sunt esențiale pentru sectoarele de apărare și aerospațial, în timp ce patru proiecte privind elementele de pământuri rare sunt direcționate către lanțul de aprovizionare cu magneți permanenți. În ceea ce privește cobaltul, proiectele selectate ar putea acoperi până la 89% din obiectivul de procesare stabilit de UE.
Deși România figurează pe lista celor 16 state membre beneficiare, alături de țări precum Germania, Franța sau Italia, Comisia Europeană nu a precizat detaliile specifice pentru România. Nu au fost oferite informații privind numărul exact de proiecte localizate în țara noastră, nici natura materiilor prime vizate de acestea. Din acest motiv, includerea României în lista oficială nu permite, în acest moment, o estimare clară a valorii investițiilor sau a impactului economic direct pe care acesta îl va avea.
Statutul de proiect strategic european oferă avantaje administrative, precum proceduri de autorizare mai rapide și o coordonare sporită între autorități, dar nu garantează finanțare europeană automată. Proiectele selectate în 2025 au înregistrat deja progrese, cu 25 de astfel de inițiative finalizând evaluarea impactului asupra mediului și 17 obținând deja autorizația de construire. Comisia subliniază rolul punctelor unice de contact din statele membre în accelerarea acestor procese administrative complexe.
Actul privind materiile prime critice (CRMA) a intrat în vigoare la 23 mai 2024, stabilind ținte de consum anual pentru Uniunea Europeană până în anul 2030. Obiectivele de referință impuse includ asigurarea a cel puțin 10% din consum prin extracție proprie, 40% prin procesare și 25% prin reciclare. Această strategie de diversificare a surselor de aprovizionare este esențială pentru protejarea suveranității industriale europene în fața volatilității piețelor globale de materii prime.
