România se confruntă cu o serie de acțiuni juridice din partea Comisiei Europene, instituția care poate iniția proceduri de infringement atunci când statele membre nu aplică legislația UE. Aceste proceduri vizează probleme sistemice care afectează numeroase persoane sau întreprinderi, scopul principal fiind garantarea aplicării normelor europene în interesul general. În prezent, autoritățile românești trebuie să răspundă la multiple solicitări oficiale pentru a evita sancțiunile financiare și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Unul dintre domeniile critice vizează gestionarea deșeurilor electrice și electronice, după ce România nu a notificat transpunerea completă a Directivei 2024/884. Această modificare legislativă este esențială pentru stabilirea responsabilității producătorilor privind costurile de gestionare a deșeurilor, inclusiv pentru panourile fotovoltaice. România se află în această situație alături de Bulgaria, Cehia, Spania, Cipru, Luxemburg și Polonia, având la dispoziție două luni pentru a remedia lipsa de conformitate identificată de Bruxelles.
Protecția consumatorilor este un alt punct de tensiune, Comisia emițând un aviz motivat pentru neimplementarea regulilor privind creditele pentru consumatori. România nu a notificat complet transpunerea Directivei 2023/2225, deși termenul a expirat în noiembrie 2025. În acest context, Comisia urmărește consolidarea transparenței și a corectitudinii în relația dintre creditori și clienți. Totodată, există probleme legate de ecodesign și etichetarea energetică, deoarece România nu asigură verificarea eficientă a produselor de pe piață.
Siguranța operațiunilor offshore și raportările privind energia și clima reprezintă alte două motive pentru care Bruxelles-ul a emis avize motivate. România nu respectă integral regulile privind prevenirea accidentelor pe instalațiile de petrol și gaze, o procedură deschisă încă din 2021. În paralel, statul a eșuat în a transmite informațiile necesare privind implementarea planului național integrat privind energia și clima, după ce termenul limită de la 15 martie 2025 a fost depășit fără o soluție completă.
În sectorul financiar, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement privind impozitarea câștigurilor din investiții prin intermediari străini. Bruxelles-ul consideră că diferențele de impozitare dintre intermediarii stabiliți în România și cei din alte state UE pot descuraja investitorii și încalcă libera prestare a serviciilor. În același timp, România este vizată și pentru nerespectarea Directivei privind cerințele de capital pentru bănci (CRD6), situându-se în aceeași poziție cu Grecia, Spania, Țările de Jos, Portugalia și Finlanda.
Procedurile de infringement urmează un parcurs strict, începând cu o scrisoare de explicații și continuând cu un aviz motivat dacă problemele persistă. Dacă statul membru nu se conformează nici după acest aviz, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Sancțiunile financiare nu sunt automate, ci pot interveni ulterior, în urma proceselor desfășurate în fața instanței europene, conform prevederilor legislației Uniunii Europene.
