România se află într-o poziție critică în ceea ce privește eficiența economică, fiind singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat o scădere simultană a ambelor indicatori de productivitate în trimestrul al doilea. Conform datelor furnizate de Eurostat, productivitatea pe salariat a scăzut cu 0,8%, în timp ce cea calculată pe baza orelor lucrate a marcat o diminuare de 1,2%. Această evoluție contrastează puternic cu media Uniunii Europene, care a înregistrat o creștere de 0,9% pentru productivitatea pe persoană și de 0,8% pentru cea pe oră.
Situația indicatorilor muncii în România este marcată de o performanță negativă, poziționând țara pe primul loc în UE pentru cea mai mare scădere a productivității raportată la orele lucrate. După România, următoarele scăderi semnificative au fost înregistrate în Cehia, cu 0,8%, și în Portugalia, cu 0,5%. În ceea ce privește productivitatea pe cap de locuitor, România ocupă locul al doilea în clasament, după Irlanda, înregistrând o scădere de 0,8%, în timp ce Italia a marcat o diminuare de 0,4%.
Factorii care determină această regresie economică includ scăderea numărului de angajați, încetinirea ritmului de creștere a câștigurilor salariale, precum și declinul sectorului industrial. De asemenea, prețurile la energie sunt menționate ca un element care împiedică menținerea nivelului de productivitate. România înregistrează una dintre cele mai mari scăderi ale producției industriale, afectată în principal de contracția din sectorul prelucrării, ceea ce pune presiune pe indicatorii de eficiență economică ai țării.
În contrast cu declinul românesc, Slovenia conduce topul european al creșterii productivității, înregistrând o creștere de 4,5% pentru productivitatea pe angajat și de 5,8% pentru cea pe oră lucrată în trimestrul al doilea din 2026. Această performanță este susținută de un PIB real care a crescut cu 5,0% la an, cel mai puternic ritm din Uniunea Europeană. În Slovenia, creșterea a fost susținută de exporturi și de o producție manufacturieră care a crescut cu 2,0%, oferind un model de dezvoltare bazat pe eficiență.
Cehia reprezintă un alt caz de studiu relevant, fiind afectată de o scădere a productivității pe oră, deși cea pe salariat a crescut ușor cu 0,2%. Această situație apare deoarece numărul orelor lucrate a crescut mai rapid decât produsul intern brut al țării. Cehia, la fel ca România, este vulnerabilă din cauza dependenței mari de industria auto germană. Această conexiune economică cu Germania influențează direct capacitatea economiilor regionale de a menține o creștere stabilă a productivității.
Evoluția indicatorilor de productivitate în Europa reflectă diferențele de structură economică dintre statele membre, în special în raport cu performanța sectorului industrial. În timp ce unele țări reușesc să își consolideze output-ul prin investiții și exporturi, alte economii se confruntă cu recesiuni în sectoarele cheie. Această disparitate este vizibilă în modul în care creșterea PIB-ului se traduce sau nu în eficiență reală a forței de muncă pe nivelul întregii Uniuni Europene.
