România se poziționează pe locul 16 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de produse alimentare cu denumiri protejate. Conform datelor oficiale din registrul eAmbrosia, gestionat de Comisia Europeană, țara dispune de un total de 16 produse înregistrate sub schemele de denumire de origine protejată (DOP) sau indicație geografică protejată (IGP). Această cifră evidențiază o diferență semnificativă față de liderii europeni în acest segment de piață.
Topul european al produselor protejate este dominat de state precum Italia, care deține primul loc cu un total de 332 de produse recunoscute. Aceasta este urmată de Franța, care are înregistrate 283 de produse, și de Spania, care ocupă a treia poziție cu 230 de denumiri protejate. Diferența dintre numărul de produse românești și cel al acestor trei state membre este extrem de pronunțată, subliniind potențialul de dezvoltare pentru sectorul agroalimentar național.
În cadrul acestui portofoliu de 16 produse, singura denumire de origine protejată (DOP) din România este Telemeaua de Ibănești. Restul de 15 produse de pe această listă sunt înregistrate sub regimul de indicație geografică protejată (IGP). Aceste denumiri sunt protejate în întreaga Uniune Europeană pentru produsele care sunt strâns legate de zona în care sunt fabricate, având o rețetă specifică stabilită printr-un caiet de sarcini oficial.
Pe lângă cele 16 produse cu denumiri de origine sau indicație geografică, România mai are două specialități recunoscute prin alte scheme europene de calitate. Este vorba despre salata tradițională cu icre de crap și sardeluța marinată, care sunt clasificate drept specialități tradiționale garantate (STG). Spre deosebire de schemele DOP și IGP, regimul STG are rolul de a proteja rețeta produsului, fără a impune o legătură obligatorie cu o anumită zonă geografică.
Sistemul de protecție a denumirilor geografice în Uniunea Europeană funcționează ca un mecanism de asigurare a calității și a autenticității pentru consumatori. Prin aceste scheme, produsele care își derivă caracteristicile din mediul de producție sunt protejate împotriva utilizării neautorizate a numelor. Această structură permite producătorilor să își valorifice tradiția locală pe piețele internaționale, însă numărul limitat de înregistrări din România indică o oportunitate de creștere a brandurilor recunoscute la nivel european.
În contextul economic actual, sectorul agroalimentar trebuie să navigheze printre provocări majore, precum fluctuațiile de preț la resursele de bază. De exemplu, prețul spot al energiei electrice pe piața de la București a cunoscut o creștere continuă, ajungând la valori de peste 300 de euro/MWh.
