România se poziționează pe locul 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata plăților de granturi din Mecanismul de redresare și reziliență, la sfârșitul anului 2025. Datele oficiale provin dintr-un raport al Curții de Conturi Europene (ECA) privind bugetul UE, publicat recent. În acest clasament, țara noastră nu a reușit să atingă nici măcar jumătatea finanțării nerambursabile alocate prin planul revizuit, situându-se într-o poziție inferioară multor parteneri europeni.
Conform documentului, România a încasat doar 47,2% din alocarea revizuită pentru componenta de granturi, fiind cu 18,8 puncte procentuale sub nivelul mediu al Uniunii Europene. În această poziție, țara se află imediat după Suedia, care a înregistrat un prag de 47,8%, și înaintea Lituaniei și a Țărilor de Jos, ambele având un nivel de 46,3%. În contrast, Franța, Austria și Croația au depășit pragul de 80%, în timp ce Bulgaria a ajuns la 53%, Grecia la 66,1%, Spania la 69%, iar Italia la 75,4%.
Lucian Romașcanu, membru al Curții de Conturi Europene, a avertizat că a existat o presiune extremă pentru îndeplinirea jaloanelor în ultimele momente. Acesta a observat o tendință de flexibilizare a jaloanelor, unde caracteristicile acestora au fost diminuate pentru a se încadra în zona admisă, fără a respecta integral programele naționale. Lucian Romașcanu a subliniat că acest proces ridică semne de întrebare și pentru noul cadru financiar multianual, deoarece evaluarea îndeplinirii trebuie să fie extrem de fermă pentru a evita riscuri majore pentru Comisie.
Situația financiară a fost analizată și prin prisma cererilor de plată depuse de România. Ministrul Dragoș Pîslaru a menționat că, deși au existat solicitări de sume semnificative, precum cererea numărul 6, cu o valoare brută de peste 6 miliarde euro, nicio cerere nu a fost plătită de Comisia Europeană până în prezent. Valoarea netă solicitată în ultima cerere reprezintă aproximativ 4,3 miliarde euro, dintre care aproape 2,6 miliarde euro sunt granturi, restul fiind împrumuturi, însă acestea rămân în categoria finanțării solicitate.
Impactul absorbției fondurilor este vital pentru economie, aspect semnalat și de agenții de rating precum Fitch, Moody's și Standard&Poors. Pentru investitori și companii implicate în proiecte publice, accelerarea încasărilor este esențială pentru lichiditate, însă există riscul ca investițiile să necesite ulterior finanțare națională dacă fondurile europene sunt întârziate. Scenariile pentru finalul anului variază de la un context favorabil, cu decontări care susțin proiectele, la unul nefavorabil, unde întârzierile afectează capitalul de lucru al contractorilor.
Mecanismul de redresare și reziliență face parte dintr-un cadru financiar european multianual complex, care include și componente de împrumuturi. În contextul actual, Uniunea Europeană gestionează o datorie în curs de contractare care, la sfârșitul anului 2025, a ajuns la 738,9 miliarde euro. Această evoluție este impulsionată în principal de NextGenerationEU, fiind o datorie la nivelul Uniunii, distinctă de datoriile publice ale statelor membre, și are implicații pe termen lung asupra bugetelor europene.
