România se află pe lista statelor care pot atrage fonduri europene suplimentare pentru sectorul de apărare, prin intermediul programului SAFE. Această oportunitate de finanțare apare după ce la nivelul Uniunii Europene s-au eliberat sume de aproximativ 20 de miliarde de euro. Acești bani provin din fondurile rămase neutilizate de alte state membre care au depus cereri de finanțare mai mici decât cele estimate inițial în cadrul bugetului disponibil.
Redistribuirea acestor fonduri este facilitată de scăderile semnificative ale cererilor de finanțare din partea Italiei și Ungariei. Italia a solicitat inițial peste 14 miliarde de euro, însă și-a redus necesarul la aproximativ 8 miliarde de euro, lăsând disponibile circa 6 miliarde de euro. Ungaria a înregistrat o scădere și mai pronunțată, trecând de la o solicitare de aproximativ 16 miliarde de euro la doar 5,4 miliarde de euro, ceea ce eliberează alte 10-11 miliarde de euro.
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea acestor fonduri rămase în cadrul actualului program SAFE. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, a declarat că instituția este obligată din punct de vedere legal să publice această invitație în cursul acestui an. Procedura nu presupune lansarea unui instrument financiar nou, ci utilizarea bugetului existent, având ca scop oferirea de împrumuturi suplimentare pentru proiecte de apărare.
România are deja o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, ceea ce reprezintă peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro. La data de 26 august 2026, țara a încasat prima tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate. Autoritățile de la București trebuie acum să decidă dacă vor participa la noua rundă de finanțare și să prezinte proiectele specifice.
Prioritățile Uniunii Europene pentru aceste fonduri includ consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă. Fondurile SAFE sunt direcționate către achiziții comune, dezvoltarea capacităților de apărare, echipamente militare, muniție și sisteme de apărare aeriană. Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, în timp ce pentru România, accesarea fondurilor va depinde de decizia de a solicita bani suplimentari și de implementarea proiectelor.
Mecanismul de plată pentru aceste fonduri urmează un model similar cu cel utilizat pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Transferurile de bani vor fi condiționate de demonstrarea progresului realizat în implementarea proiectelor de investiții în apărare. România va trebui să transmită rapoarte de progres de două ori pe an pentru a demonstra modul în care proiectele sunt implementate efectiv la nivel național, pe teren.
