România a înregistrat o scădere semnificativă a deficitului bugetar în anul 2025, acesta ajungând la 7,8% din PIB, față de 9,2% în anul 2024. Conform datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie, această reducere de 1,4 puncte procentuale din PIB reprezintă cea mai importantă îmbunătățire a soldului bugetar din Uniunea Europeană, alături de Malta. Totuși, în ciuda acestui progres, România continuă să dețină cel mai ridicat deficit bugetar din întreg blocul european, depășind restul statelor membre.
Evoluția pozitivă a soldului bugetar este rezultatul creșterii veniturilor, care au trecut de la 34,0% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025. Această creștere de 1,6 puncte procentuale a veniturilor a fost susținută de măsuri de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului 2025 și de o colectare mai eficientă. În paralel, autoritățile au reușit să tempere creșterea cheltuielilor publice de funcționare, protejând în același timp investițiile, în special pe cele finanțate prin fonduri europene și PNRR.
În contextul actual, România rămâne statul cu cel mai mare deficit din UE, fiind urmată de Polonia, cu 7,2% din PIB, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, un total de 11 state membre au raportat deficite de cel puțin 3% din PIB. Această situație subliniază dimensiunea dezechilibrelor care necesită corecții continue, reducerea deficitului fiind considerată o condiție esențială pentru stabilitatea financiară și pentru diminuarea costurilor de finanțare ale statului.
Agențiile internaționale de rating au emis prognoze pentru anul 2026, estimând deficite diferite. Moody’s estimează un nivel de 5,8% din PIB, în timp ce Fitch prevede 5,9%, ambele fiind sub ținta de 6% asumată de Guvern. S&P oferă o estimare ușor superioară, de 6,25% din PIB. Datele trimestriale pentru 2026 arată un deficit de 9,2% în trimestrul II, o valoare influențată de concentrarea plăților de investiții, care au totalizat 38,3 miliarde lei în acest interval, față de 21,7 miliarde lei în primul trimestru.
Ministerul Finanțelor pune accent pe necesitatea unei abordări prudente și pe rectificarea bugetară pentru a reduce cheltuielile neesențiale. Obiectivul de atingere a unui deficit de 6,2% în 2026 este considerat un pas intermediar spre pragul de 3% din PIB. Datoria publică a crescut constant, ajungând la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, de la 48,3% în 2022, ceea ce a dus la creșterea cheltuielilor cu dobânzile, care au înregistrat 29,4 miliarde lei în primul semestru al anului 2026.
România se află în procedura de deficit excesiv din anul 2020, o situație care impune monitorizarea riguroasă a indicatorilor de consolidare fiscală. Procesul de ajustare este influențat de dinamica economiei și de modul în care sunt raportate fluxurile de numerar versus metodologia europeană ESA 2010. Menținerea disciplinei bugetare rămâne critică pentru a asigura spațiul necesar investițiilor de dezvoltare economică și pentru a evita creșterea suplimentară a costurilor de împrumut ale statului.
