România se confruntă cu riscul unei reduceri masive a finanțării pentru sectorul agricol în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene. Estimările publicate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) indică faptul că pierderile pot depăși 5,1 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar. Într-un scenariu extins, această sumă ar putea ajunge chiar la aproximativ 6,5 miliarde de euro, afectând direct capacitatea de producție a fermierilor români.
Impactul acestor decizii bugetare nu se va limita doar la sectorul agricol, ci va avea repercursiuni directe asupra întregii economii naționale. Conform datelor furnizate de AAC, între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual ar putea să nu mai circule în economiile locale. În plus, sectorul este pus în pericol de pierderea a între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă, ceea ce va pune presiune pe stabilitatea socială din mediul rural.
Nivelul subvențiilor per hectar ar putea suferi o scădere dramatică față de valorile actuale de pe piață. Reprezentanții organizației menționează că plata ar putea coborî spre 110 euro/hectar, în condițiile în care media actuală este de 221 de euro/hectar. Această cifră este mult sub nivelul de 241 de euro/hectar care ar fi trebuit să fie asigurat prin convergența externă de 100%, conform obligațiilor asumate de UE la momentul aderării României.
Organizația avertizează că se poate ajunge la o reducere de 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA și la o scădere drastică a fondurilor pentru investiții prin Pilonul II – AFIR. AAC susține că o finanțare redusă va afecta capacitatea de a investi și de a face față secetei sau concurenței externe. Alianța solicită un buget PAC de minimum 443 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, cu utilizarea obligatorie a 15% pentru agricultură.
Eforturile de informare ale specialiștilor au început încă din iulie 2025, prin diverse demersuri oficiale și scrisori deschise către autorități. AAC a lansat o pagină dedicată pe website-ul propriu pentru a monitoriza impactul reducerilor asupra securității alimentare. Scopul este de a aduce în atenția publică implicațiile negocierilor europene înainte ca deciziile finale privind bugetul pentru perioada 2028-2034 să fie stabilite oficial.
Contextul economic general al României arată o perioadă de contracție în anumite sectoare industriale majore. În primele opt luni ale anului 2026, producția industrială din țară a scăzut cu 3,7%, în timp ce producția auto a înregistrat o scădere de aproape 11% în primele nouă luni ale aceluiași an. Aceste tendințe de scădere adaugă presiune suplimentară asupra stabilității economice în fața posibilelor reduceri de fonduri europene.
