România ocupă o poziție îngrijorătoare în clasamentele europene privind accesibilitatea financiară la un autoturism. În 2025, aproximativ 8,1% dintre români au declarat că nu își permit financiar un vehicul pentru uz personal, o cifră care depășește media Uniunii Europene, situată la 5,5%. Această statistică indică faptul că, deși mașina este un simbol al mobilității, o parte semnificativă a populației se confruntă cu bariere financiare reale în acest sens.
Surpriza majoră a acestui clasament este faptul că prima poziție nu este ocupată de o țară cu un nivel de trai scăzut, ci de Finlanda. În 2025, 11,3% dintre finlandezi au declarat că nu își pot permite un automobil, o valoare de peste două ori mai mare decât media europeană. Următoarele țări din clasament sunt Ungaria, cu 10,4%, și Bulgaria, cu 10%. România se situează pe locul 6 în acest top, după Slovacia și Danemarca.
Evoluția indicatorului pentru România arată o schimbare radicală în ultimul deceniu, de la o situație mult mai dificilă spre una mai stabilă. În 2015, procentul celor care nu își permiteau un autoturism era de 35,5%, ceea ce însemna că mai mult de o treime din populație se afla în această situație. În 2024, acest număr coborâse la 15,6%, iar în 2025 a ajuns la nivelul actual de 8,1%, indicând o îmbunătățire a accesibilității.
Este important de menționat că indicatorul Eurostat nu măsoară doar absența unui vehicul, ci capacitatea financiară de a deține unul. Costurile nu se limitează la prețul de achiziție, ci includ și cheltuielile pentru combustibil, asigurare, întreținere, reparații și taxe. La polul opus al acestui clasament se află Cipru, unde doar 1,6% dintre locuitori declară că nu își permit un automobil, urmat de Slovenia și Croația.
Situația financiară a populației poate fi influențată de numeroase factori, precum structura gospodăriilor sau modul în care oamenii își evaluează resursele. În acest context, accesul la un autoturism nu este doar o chestiune de preferință între un model electric sau unul pe benzină, ci o limită de buget. De asemenea, lipsa unui vehicul poate fi rezultatul altor factori, precum utilizarea transportului public sau alegerea de a locui în zone urbice.
În contextul economic actual, indicatorul reflectă și modul în care cetățenii își gestionează veniturile în raport cu costurile de viață. Deși România a reușit să reducă semnificativ procentul de persoane care nu își permit un automobil față de perioada 2015-2024, nivelul rămâne peste media europeană. Această evoluție este relevantă pentru înțelegerea nivelului de trai și a mobilității în cadrul Uniunii Europene.
