Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, solicită alocarea de resurse pentru consolidarea prezenței europene în Arctica. Obiectivul principal este creșterea capacității de supraveghere a apelor și a infrastructurii, precum și îmbunătățirea transportului de echipamente și persoane. Această inițiativă a fost discutată în cadrul summitului de la Rovaniemi, unde s-a pus accent pe dezvoltarea comună a capacității de spargere a gheții pentru a asigura navigația în condiții dificile.
Noua strategie arctică a Uniunii Europene este programată pentru a fi prezentată în luna octombrie. Kaja Kallas a explicat faptul că securitatea trebuie să fie elementul central al acestei strategii, în contextul în care Rusia redeschide baze militare din perioada sovietică și desfășoară exerciții cu rachete în Extremul Nord. De asemenea, interesul tot mai mare al Chinei pentru această regiune este un factor determinant în actualizarea abordării europene privind securitatea și stabilitatea în zona de nord.
În cadrul discuțiilor, Friedrich Merz a susținut necesitatea unei abordări comune pentru achiziția de spărgătoare de gheață, considerând că necesarul acestor nave este o problemă a întregii Europe. Deși s-a discutat despre capacitatea Finlandei de a construi astfel de nave, Kaja Kallas a subliniat că respectarea regulilor europene de achiziții este obligatorie. Momentan, nu au fost anunțate cifre concrete privind costurile, numărul de nave necesare sau mecanismele specifice de finanțare.
Premierul finlandez Petteri Orpo a argumentat că reziliența în Arctica depinde de investiții în rețele de transport cu utilizare atât civilă, cât și militară. Acesta a evidențiat importanța securității energetice și a pregătirii civile în acest efort de consolidare. Strategia propusă vizează și utilizarea capacităților spațiale ale statelor membre pentru a obține o imagine integrată a situației maritime, facilitând astfel monitorizarea mai eficientă a regiunei.
António Costa a subliniat că prioritățile stabilite în 2021, precum protecția climei și dezvoltarea durabilă, rămân valabile, dar necesită adaptare. Președintele Consiliului European a propus o cooperare extinsă care să includă partenerii din zona baltică și Atlanticul de Nord. El a solicitat ca noile necesități de securitate să fie reflectate în viitorul buget european pe termen lung, pentru a asigura o abordare completă a provocărilor regionale.
Schimbările climatice au devenit un factor de securitate, influențând direct deschiderea rutelor maritime și competiția geopolitică. Kaja Kallas a avertizat asupra riscurilor ecologice cauzate de flota din umbra Rusiei, menționând că aceasta servește și ca sursă de finanțare pentru războiul împotrua Ucrainei. Această evoluție subliniază faptul că Arctica nu mai este doar o problemă de mediu, ci un spațiu de tensiune geopolitică majoră.
