România, alături de alte patru state membre ale Uniunii Europene, a solicitat oficial Comisiei Europene implementarea unor măsuri urgente pentru sprijinirea sectorului ovin și caprin. Cererea a fost transmisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției. Grupul de țări vizează protejarea activității economice din acest segment, solicitând intervenții care să limiteze impactul negativ al focarelor de boli asupra fermelor și a comerțului internațional.
În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit de la Bruxelles, desfășurată pe 29 septembrie 2026, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a susținut aceste solicitări. Acesta a evidențiat faptul că blocarea vânzărilor de animale către piețele externe generează un impact financiar negativ semnificativ. Statele semnatare, care includ Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, cer reguli mai flexibile pentru fermele care nu sunt afectate direct de focarele de boli.
Solicitarea comună pune accent pe necesitatea unui transport mai facil pentru animalele care au fost vaccinate, pentru a asigura continuitatea fluxurilor comerciale. Tanczos Barna a subliniat importanța unei abordări bazate pe risc, care să fie proporțională cu situația de pe teren. Ministrul a declarat că nu se poate permite ca apariția unui singur focar să blocheze activitatea economică a întregului sector pentru perioade îndelungate, punând în pericol viitorul sectorului.
Pachetul de măsuri propus de cele cinci state urmărește adaptarea normelor comunitare și reducerea numărului de sacrificări prin utilizarea unor soluții tehnologice noi. Fermierii solicită, de asemenea, accesul la fonduri europene pentru a acoperi costurile suplimentare de întreținere și pentru compensarea pierderilor economice suferite. Obiectivul final este de a proteja sănătatea animală fără a compromite stabilitatea economică a producătorilor de ovine și caprine din regiune.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale subliniază că gestionarea acestor crizi trebuie să permită valorificarea experienței dobândite în gestionarea focarelor pentru a adapta cadrul european de sănătate animală. Tanczos Barna a menționat că este esențial ca modul de gestionare a acestor situații să nu pună în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care instituțiile europene încearcă să le protejeze prin reglementări stricte.
Aceste solicitări de sprijin financiar și normativ apar într-un context în care sectorul agricol european se confruntă cu provocări constante legate de sănătatea animalelor și de stabilitatea piețelor. În perioada actuală, deciziile de la Bruxelles privind reglementările de sănătate și accesul la fonduri sunt critice pentru menținerea competitivității fermelor din statele membre, în special în fața riscurilor epidemiologice.
