România și Italia au lansat o inițiativă comună pentru a proteja finanțarea destinată agriculturii și politicii de coeziune în cadrul viitorului buget al Uniunii Europene. Președintele Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni coordonează acest demers, care reunește în prezent 17 state membre. Această mișare strategică intervine într-un moment critic, în condițiile în care Germania și alte țări europene pledează pentru reduceri semnificative ale cheltuielilor din bugetul comunitar.
Cele 17 guverne implicate au transmis o scrisoare oficială către președinția irlandeză a Consiliului UE, exprimându-și susținerea pentru menținerea nivelului actual de finanțare. Obiectivul principal este asigurarea resurselor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și pentru politica de coeziune în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual, care va acoperi perioada 2028-2034. Grupul este format din România, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia și Slovenia.
Poziția acestui bloc de state intră în direct conflict cu solicitările unui grup de șase țări, condus de Germania, care dorește o reducere a cheltuielilor europene. Pentru a consolida această alianță, Nicușor Dan și Giorgia Meloni vor găzdui o reuniune informală a statelor participante în marja Consiliului European, programat pentru 15 și 16 octombrie. Scrisoarea a fost adresată premierului irlandez Micheál Martin, subliniind necesitatea de a păstra fondurile la nivelurile actuale.
Pentru România, menținerea acestor fonduri reprezintă o prioritate majoră, având un impact direct asupra dezvoltării țării. Politica de coeziune este esențială pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și a dezvoltării regionale, în timp ce PAC constituie o sursă vitală de sprijin pentru sectorul agricol. Statele din Europa Centrală, de Est și de Sud avertizează că orice tăieri ar putea afecta capacitatea regiunilor mai puțin dezvoltate de a reduce decalajele economice față de statele mai prospere.
Pe lângă disputa privind cheltuielile, negocierile vizează și noi surse de venit pentru bugetul UE, unde Comisia Europeană a propus cinci taxe noi. Acestea ar putea genera anual aproximativ 66 de miliarde de euro, însă guvernele din grupul condus de România și Italia cer ca noile resurse proprii să fie echitabile și simple. De asemenea, statele solicită amânarea rambursărilor datoriei europene din perioada pandemiei, care însumează circa 25 de miliarde de euro anual.
Discuțiile privind bugetul european pentru perioada 2028-2034 se încadrează într-un context de redistribuire a resurselor către apărare și competitivitate. Comisia Europeană a propus un buget total de aproape 2.000 de miliarde de euro, însă acest document pune sub presiune sectoarele tradiționale precum agricultura. Documentul de negociere pregătit de președinția irlandeză va servi drept bază pentru discuțiile dintre liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
