Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, pentru a discuta viitorul buget al Uniunii Europene. Întâlnirea a avut loc în cadrul grupului numit „Prietenii Coeziunii”, o alianță care se pronunță ferm împotriva reducerilor bugetare prevăzute pentru perioada 2028-2034. Discuțiile au fost organizate imediat înainte de începerea summitului Consiliului European, având ca scop consolidarea poziției statelor care necesită sprijin financiar continuu.
Nicușor Dan a declarat că România și Italia vor rămâne unite pe tot parcursul negocierilor privind următorul buget al UE, concentrându-se pe patru priorități fundamentale. Prima cerință vizează obținerea unor resurse suficiente pentru a aborda toate prioritățile comune ale blocului. Președintele a subliniat importanța protejării coeziunii și a sectorului agricol, atât prin asigurarea finanțării, cât și prin menținerea unor norme de punere în aplicare care să favorizeze aceste domenii.
Alte două obiective strategice ale grupului vizează asigurarea unor contribuții echitabile din partea tuturor statelor membre și eliminarea oricăror reduceri bugetare. Nicușor Dan a menționat că echipa sa va continua să lucreze pentru ca aceste priorități să fie reflectate în acordul final. Această poziție este crucială pentru statele care depind de fondurile destinate dezvoltării regionale și sprijinului pentru agricultură, în contextul unor propuneri de ajustare a sumelor alocate.
Negocierile pentru bugetul de aproape 2 trilioane de euro sunt marcate de diviziuni profunde între trei tabere principale. Pe de o parte, Germania conduce grupul „frugalilor”, format împreună cu Olanda și Suedia, care solicită reduceri de câteva sute de miliarde de euro. Pe de altă parte, Franța se opune tăierilor masive, considerând că Europa are nevoie de fonduri mai mari. România face parte din a treia tabără, alături de „Prietenii Coeziunii”, care cer fonduri pentru dezvoltare regională.
Propunerea actuală, prezentată de Irlanda care deține președința rotativă a UE, prevede reduceri de aproximativ 140 de miliarde de euro din bugetul total. Această variantă a fost criticată atât de Comisia Europeană, cât și de Parlamentul European, fiind respinsă de toate taberele de state membre. Liderii europeni urmăresc să ajungă la un compromis până la sfârșitul anului, în ciuda temerilor legate de posibile victorii ale euroscepticilor în alegerile viitoare.
Procesul de stabilire a bugetului european pentru perioada 2028-2034 este unul complex, deoarece acesta va determina direcțiile strategice ale UE în domenii precum apărarea, migrația și competitivitatea economică față de Statele Unite și China. Deciziile luate în acest context vor influența modul în care blocul european își gestionează resursele pentru următorul deceniu, fiind esențiale pentru stabilitatea economică a tuturor statelor membre.
