România și Polonia au refuzat solicitările Ucrainei de a crește capacitatea de tranzit pentru produsele agricole, în contextul în care Kievul solicită Uniunii Europene 1,1 miliarde de euro pentru acoperirea costurilor suplimentare de transport. Autoritățile române și poloneze susțin că infrastructura actuală nu poate susține un volum mai mare de mărfuri, menționând necesitatea de a proteja interesele fermierilor locali în fața excesului de cereale importate.
Ministrul Agriculturii din România, Barna Tánczos, a declarat pentru POLITICO că interesul fermierilor români rămâne o prioritate absolută pentru guvern. Acesta a subliniat că nivelul scăzut al Dunării, combinat cu cantitatea mare de cereale ucrainene, pune o presiune imensă pe porturile țării. Conform ministrului, este imposibil să se dubleze capacitatea rutieră, feroviară sau portuară pentru a asigura un tranzit mai mare, chiar dacă România încearcă să optimizeze logistica prin memorandumuri semnate.
În Polonia, poziția oficială este similară, Ministerul Infrastructurii confirmând că nu intenționează să introducă modificări pentru a crește tranzitul produselor agricole din Ucraina. Purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska a precizat acest lucru printr-un comunicat oficial. Această reticvență reflectă tensiunile dintre ambițiile de sprijinire a Ucrainei din partea UE și realitățile politice interne, unde fermierii reprezintă un electorat extrem de influent în statele membre.
Situația logistică este critică, deoarece ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vysotskyi, a avertizat că mai puțin de jumătate dintre exporturile țării reușesc să părăsească teritoriul prin rutele europene. Dacă blocajul continuă, se estimează că până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate în Ucraina în acest an. În plus, dacă problema nu este rezolvată până în primăvară, suprafața cultivată în Ucraina ar putea scădea drastic, cu 35-40%.
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, a menționat că trebuie abordată această problemă, invocând securitatea alimentară globală, însă fără a oferi angajamente financiare concrete. În timp ce Ucraina explorează utilizarea porturilor din Germania și Olanda, Berlinul afirmă că depune eforturi pentru consolidarea rutelor alternative de export. Totuși, presiunea asupra fermierilor europenței crește, aceștia fiind deja afectați de secetă, temperaturi ridicate și costuri mari la combustibili și îngrășăminte.
Conflictul comercial dintre statele UE și Ucraina se înscrie într-un context de presiune economică majoră asupra agriculturii europene. În perioada recentă, țări precum Slovacia și Ungaria au luat deja măsuri drastice, interzicând importurile de cereale ucrainene pentru a preveni prăbușirea prețurilor locale. Această fragmentare a politicii de sprijin subliniază dificultatea de a echilibra ajutorul geopolitic cu stabilitatea economică a producătorilor de alimente din Europa.
