O inițiativă parlamentară care vizează introducerea unei „clauze de coeziune” în viitorul Fond european pentru competitivitate a reunit sprijinul din partea șapte state membre ale Uniunii Europene. Propunerea, susținută de președinții comisiilor pentru afaceri europene din România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croația, Grecia și Ungaria, urmărește să faciliteze accesul la fonduri pentru companii, universități și centre de cercetare. Scopul principal este ca economiile care se află în proces de recuperare a decalajelor să poată beneficia de resurse pentru inovare și dezvoltare industrială.
Demersul a fost lansat de deputatul Ovidiu Cîmpean, care ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților și este raportor pentru cadrul financiar multianual 2028–2034. Această inițiativă este susținută direct de Diana Stoica, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, precum și de Petrică Lucian Rusu, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României. Elaborarea scrisorii comune a implicat un efort diplomatic coordonat cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a asigura o poziție unitară în cadrul negocierilor de la Bruxelles.
Propunerea de buget pentru perioada 2028–2034, elaborată de Comisia Europeană, estimează un total de aproximativ 1.985 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,26% din venitul național brut al UE. Din acest buget, Fondul european pentru competitivitate și programul Orizont Europa ar trebui să beneficieze de circa 409,3 miliarde de euro. Aceste sume sunt destinate susținerii proiectelor de la cercetare până la producție, vizând domenii precum tehnologiile digitale, sănătatea, biotehnologiile, agricultura, decarbonizarea industriei și securitatea europeană.
Semnatarii cer implementarea a patru garanții esențiale pentru a preveni concentrarea excesivă a finanțărilor în regiunile care dețin deja capacități industriale și de cercetare puternice. Printre cerințe se numără stabilirea unor indicatori teritoriali, extinderea participării statelor cu PIB pe locuitor sub media europeană și oferirea de asistență tehnică pentru întreprinderile mici. De asemenea, se solicită o raportare anuală transparentă către Parlamentul European și parlamentele naționale, pentru a monitoriza modul în care sunt distribuite fondurile și ce sectoare beneficiază de ele.
Scrisoarea a fost transmisă către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și prim-ministrul Irlandei, Micheál Martin. Această acțiune se bazează pe articolele 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană și pe articolele 174 și 175 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste prevederi juridice impun ca politicile Uniunii să ia în considerare obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială, având scopul de a reduce diferențele dintre regiunile membre.
Aceste procese de negociere bugetară se încadrează în cadrul larg al politicii de coeziune a Uniunii Europene, care vizează echilibrul economic între statele membre. În cadrul Uniunii, fondurile de coeziune sunt instrumente esențiale pentru reducerea disparităților de dezvoltare, însă negocierea pentru noi instrumente de competitivitate necesită un echilibru între excelență și distribuția echitabilă a resurselor financiare pentru toate regiunile.
